HOTARARE Nr. 1 din 27 iulie 1995
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 172 din 3 august 1995
Ioan Muraru - presedinte
Costica Bulai - judecator
Viorel Mihai Ciobanu - judecator
Mihai Constantinescu - judecator
Ioan Deleanu - judecator
Antonie Iorgovan - judecator
Lucian Stangu - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Victor Dan Zlatescu - judecator
Doina Suliman - magistrat-asistent
Cu adresa nr. B.P. 1198 din 19 septembrie 1994, presedintele Senatului, in
conformitate cu prevederile art. 73 alin. (1) si art. 144 lit. h) din
Constitutie, precum si ale art. 13 alin. (1) lit. B) d) si ale art. 36 din
Legea nr. 47/1992, a sesizat Curtea Constitutionala cu initiativa legislativa
semnata de 492.380 de cetateni, din 11 judete, privind proiectul Legii
invatamantului in limbile minoritatilor nationale, pentru verificarea
indeplinirii conditiilor de exercitare a acestei initiative, in conformitate cu
documentatia anexata.
Din cuprinsul documentatiei rezulta ca initiativa legislativa a fost depusa
la Senat care, in conformitate cu art. 69 alin. 5 din regulament, a sesizat
Curtea Constitutionala.
Documentatia anexata sesizarii contine, in afara de propunerea legislativa,
un numar de 61 de dosare, cuprinzand 13.389 liste cu semnaturile a 492.380 de
cetateni.
Intrucat, potrivit art. 73 alin. (1) din Constitutie, initiativa
legislativa a cetatenilor poate fi exercitata numai de cetatenii cu drept de
vot din cel putin un sfert din judetele tarii, prin Incheierea din 30
septembrie 1994, Plenul Curtii Constitutionale a dispus sesizarea Guvernului,
in temeiul art. 101 alin. (1) din Constitutie si al art. 5 din Legea nr.
47/1992, pentru a dispune masurile necesare in vederea atestarii de catre
autoritatile administratiei publice a faptului ca cei care au semnat listele de
sustinatori au drept de vot si provin din judetele avute in vedere.
Cu adresa nr. 15 B/1345 din 1 noiembrie 1994 a Secretariatului General al
Guvernului, acesta a comunicat ca "Guvernul va asigura - in conditiile
legii - intregul sprijin necesar derularii in bune conditii a acestei
actiuni", indicand modul de preluare a listelor de semnaturi spre a se
verifica "daca cetatenii care au initiat propunerea legislativa au drept
de vot si daca acestia au domiciliul in judetele respective".
Prin Incheierea din 5 ianuarie 1995, constatindu-se ca nu s-au primit de la
Guvern rezultatele verificarilor, s-a aminat solutionarea sesizarii pentru 23
februarie 1995, solicitindu-se urgentarea operatiilor de verificare, pentru a
fi comunicate pana la acea data.
Cu adresa nr. 7894 din 3 martie 1995, Ministerul de Interne comunica
rezultatele partiale ale verificarii, solicitand sa se precizeze daca, pe baza
acestor rezultate, Curtea Constitutionala ar putea adopta o decizie. Aceste
rezultate sunt, in esenta, urmatoarele: in perioada 14 noiembrie 1994 - 1
martie 1995, Directia evidentei populatiei a verificat in cartoteca proprie un
numar de 101.906 persoane, din totalul de 492.380 rezultand ca 93.825 dintre
acestea figureaza in evidenta populatiei cu datele din listele de sustinatori,
iar 8.081, reprezentand 8%, nu figureaza in aceasta evidenta cu datele
mentionate in liste. De asemenea, din verificari au rezultat unele
neregularitati: 37 de persoane sunt plecate definitiv din tara sau au
domiciliul in strainatate, 25 de persoane sunt decedate, 2.425 de persoane au alte
domicilii decat cele din liste, 119 persoane au sub 18 ani, in 812 cazuri o
singura persoana a semnat si pentru alti membri ai familiei, 12 persoane sunt
trecute in tabele de doua ori, 23 de persoane nu au semnat ele in liste etc. In
acelasi sens este si adresa Secretariatului General al Guvernului nr. 15 B/322
din 10 martie 1995, in care se precizeaza, in plus, ca pentru finalizarea
verificarilor ar mai fi necesare cel putin 9 luni.
Prin Incheierea din 23 februarie 1995 s-a cerut Guvernului continuarea
verificarilor si terminarea actiunii pana la 23 mai 1995. Aceeasi a fost si
dispozitia plenului adoptata prin Incheierea din 23 mai 1995, cand s-a fixat un
nou termen la 5 septembrie 1995.
La data de 9 iunie 1995, Ministerul de Interne - Inspectoratul General al
Politiei a comunicat un raport cu rezultatele partiale ale verificarii
autenticitatii datelor de stare civila ale persoanelor inscrise in listele de
semnaturi, in care se arata ca, din totalul de 492.380 de persoane, Directia
evidentei populatiei a verificat in cartoteca proprie, pe perioada 14 noiembrie
1994 - 30 mai 1995, un numar de 118.044 de persoane, rezultand ca 107.956 de
persoane figureaza in evidenta populatiei cu datele prevazute in listele de
semnaturi (91,45%), iar 10.088 nu figureaza (8,55%). De asemenea, se precizeaza
ca, din verificarile efectuate, au rezultat unele neregularitati, si anume: 42
de persoane sunt plecate definitiv din tara, 43 sunt decedate, 129 de persoane
sunt in varsta de pana la 18 ani, 2.527 de persoane figureaza cu alte domicilii
decat cele din liste, in 13.899 cazuri o persoana a semnat si pentru 1, 2, 3
sau chiar 4 membri de familie, 144 de persoane nu au semnat listele nominale,
13 persoane sunt trecute in liste de doua ori etc. Se precizeaza, totodata, ca,
pentru a obtine aceste rezultate, s-a desfasurat o intensa activitate,
majoritatea personalului lucrind si peste orele de program.
Tinand seama de aceasta situatie, Plenul Curtii Constitutionale, in sedinta
din 18 iulie 1995, a preschimbat termenul de solutionare a cauzei pentru azi,
27 iulie 1995.
CURTEA CONSTITUTIONALA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Potrivit art. 144 lit. h) din Constitutie, Curtea Constitutionala verifica
indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre
cetateni.
Conditiile pentru realizarea initiativei legislative de catre cetateni
sunt, in prezent, reglementate exclusiv in art. 73 din Constitutie, potrivit
caruia aceasta initiativa se exercita in urmatoarele conditii:
- exclusiv de cetatenii cu drept de vot;
- de un numar de cel putin 250.000 de cetateni;
- cetatenii care au avut initiativa, sa provina din cel putin un sfert din
judetele tarii;
- in fiecare din aceste judete sau in municipiul Bucuresti sa fie
inregistrate cel putin 10.000 de semnaturi in sprijinul initiativei;
- obiectul initiativei sa nu priveasca probleme fiscale, cu caracter
international, amnistia si gratierea;
- initiativa sa fie prezentata in forma ceruta pentru proiectele de legi.
Din prevederile constitutionale sus-mentionate rezulta ca aceste conditii
sunt limitative si cumulative.
In legatura cu prima dintre aceste conditii, in lipsa unei legi care sa
reglementeze modul de exercitare a initiativei legislative a cetatenilor,
Curtea Constitutionala nu poate verifica daca initiativa legislativa cu care a
fost sesizata apartine exclusiv unor cetateni cu drept de vot. O asemenea
verificare ar presupune atestarea autenticitatii semnaturilor de pe liste si ca
semnatarii sunt cetateni cu drept de vot.
Pentru a suplini aceasta lacuna legislativa, Curtea Constitutionala a
solicitat Guvernului sa procedeze la verificarile necesare prin autoritatile
administratiei publice, de a caror conducere generala raspunde, in temeiul art.
101 alin. (1) din Constitutie.
Guvernul si-a asumat exclusiv obligatia de a verifica daca cetatenii care
au initiat propunerea legislativa au drept de vot, nu si autenticitatea
semnaturilor. De asemenea, prin Ministerul de Interne, care a fost desemnat de
Guvern pentru efectuarea controlului, pana in luna iulie 1995 au fost
verificate numai 118.044 persoane din totalul de 492.380, solicitindu-se un nou
termen de cel putin 9 luni.
In aceste conditii ar insemna ca incheierea verificarilor sa se faca intr-o
perioada de peste 1 an de la depunerea initiativei, ceea ce este excesiv si ar
avea semnificatia obstructionarii exercitiului unui drept constitutional.
Termenele initiale stabilite de Curte, de 2-3 luni, erau rezonabile pentru asigurarea
actualitatii si efectivitatii initiativei, insa, in fata imposibilitatii
autoritatilor administratiei publice de a se incadra in aceste termene si,
intrucat Constitutia nu conditioneaza exercitarea initiativei cetatenilor de
existenta unei legi, nu este justificat ca cetatenii care in mod corect au
semnat listele de sustinatori sa nu-si poata exercita dreptul de initiativa
legislativa datorita unei fapte ce nu le este imputabila. In acest sens, Curtea
Constitutionala retine ca, din aproape un sfert din semnaturile controlate de
Ministerul de Interne, numai aproximativ 9% reprezinta neregularitati, ceea ce
inseamna ca restul de 91% sunt corecte.
In orice caz, aceasta constatare nu poate avea nici o semnificatie cu
privire la celelalte semnaturi, de circa trei sferturi, ce nu au fost inca
verificate.
In legatura ce cea de-a doua conditie, referitoare la necesitatea ca
initiativa legislativa sa apartina cel putin unui numar de 250.000 de cetateni,
Curtea Constitutionala retine ca listele de sustinatori prezentate cuprind
492.380 de sustinatori. Din verificarile partiale efectuate au rezultat unele
neregularitati, dar, chiar daca acestea ar fi luate in considerare, nu se poate
retine ca cifra minima de 250.000 nu ar fi indeplinita.
In ce priveste conditia de dispersie teritoriala referitoare la cerinta ca
cetatenii care au avut initiativa, sa provina din cel putin un sfert din
judetele tarii, este de retinut ca ea poate fi considerata indeplinita numai
daca in cadrul acestor judete sunt cel putin 10.000 de semnaturi in fiecare
judet. Din documentatiile prezentate rezulta ca in 11 judete, si anume: Arad,
Bihor, Brasov, Cluj, Covasna, Harghita, Maramures, Mures, Satu Mare, Salaj si
Timis, conditia de dispersie teritoriala este indeplinita.
Curtea Constitutionala nu poate verifica, tot din cauza lipsei unei legi
privind initiativa legislativa a cetatenilor, daca toti semnatarii provin din
judetele pe listele carora au semnat, iar Guvernul nu a putut, intr-un termen
rezonabil, sa efectueze verificarile necesare. Totusi, din verificarile
partiale efectuate, au rezultat unele neregularitati. Acestea insa nu pot
modifica concluzia referitoare la indeplinirea conditiei privind dispersia
teritoriala, prevazuta de art. 73 alin. (1) din Constitutie, tinand seama ca
ele reprezinta circa 9% din aproape un sfert din totalul semnaturilor, iar in
fiecare din judetele avute in vedere listele de semnaturi depasesc substantial
pragul de 10.000.
In legatura cu ultimele doua conditii de exercitare a initiativei
legislative a cetatenilor, referitoare la interdictia ca obiectul sau sa-l
constituie probleme fiscale sau internationale, amnistia ori gratierea si la
forma de prezentare a initiativei respective, din continutul propunerii
legislative rezulta ca aceste conditii sunt indeplinite.
In concluzie, rezulta ca singura reglementare a conditiilor de exercitare a
initiativei legislative de catre cetateni fiind data de prevederile art. 73 din
Constitutie, nu este posibila verificarea autenticitatii semnaturilor de pe
listele de sustinatori, nici a calitatii lor de cetateni cu drept de vot si
nici a domiciliului, ca urmare a nereglementarii prin lege a procedurii de
exercitare a acestei initiative, astfel cum se prevede in art. 36 din Legea nr.
47/1992.
Aceasta insa nu poate conduce la imposibilitatea exercitarii de catre
cetateni a initiativei lor legislative, prevederile constitutionale ale art. 73
alin. (1) nefiind conditionate de existenta unei legi ulterioare, ci,
dimpotriva, sunt direct aplicabile. Indeplinirea celorlalte conditii de
exercitare a initiativei legislative de catre cetateni, prevazute la art. 73
alin. (1), alin. (2) si alin. (4) din Constitutie, au putut fi verificate.
In controlul partial efectuat de Ministerul de Interne s-au constatat unele
neregularitati. O alta consecinta a inexistentei unei legi referitoare la
initiativa legislativa a cetatenilor este ca nu exista un grup de initiativa
care sa reprezinte cetatenii semnatari ai listelor de sustinatori atat in fata
Curtii Constitutionale, cat si in dezbaterile parlamentare, cu care s-ar fi
putut discuta aceste neregularitati spre a se preveni, astfel, orice
contestatie ulterioara.
Fata de cele aratate, in temeiul art. 73 alin. (1), (2) si (4) si al art.
144 lit. h) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. B) d) si al
art. 36 din Legea nr. 47/1992, in unanimitate,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
HOTARASTE:
1. Constata ca, din documentatiile prezentate, initiativa legislativa
privind invatamantul in limbile minoritatilor nationale intruneste conditiile
de ordin formal prevazute de art. 73 alin. (1) din Constitutie de a fi
sustinuta de cel putin 250.000 de cetateni, provenind din cel putin un sfert
din judetele tarii, iar in fiecare dintre aceste judete, de cel putin 10.000 de
cetateni, precum si conditiile prevazute de alin. (2) si (4) ale aceluiasi
articol.
2. Constata ca, in lipsa unei legi pentru reglementarea exercitarii de
catre cetateni a initiativei legislative, nu se poate verifica in totalitate si
in mod operativ autenticitatea semnaturilor din listele de sustinatori, daca
semnatarii au calitatea de cetateni cu drept de vot si nici daca acestia au
domiciliul in judetele pe listele carora au semnat.
3. Face un apel catre Parlament si Guvern pentru elaborarea si adoptarea
unei legi privind initiativa legislativa a cetatenilor, in vederea asigurarii
caracterului efectiv al exercitarii acestui drept constitutional si a
conditiilor necesare realizarii lui.
Hotararea se comunica presedintelui Senatului, presedintelui Camerei
Deputatilor si Guvernului, se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, iar dosarele cuprinzand listele de sustinatori se vor trimite direct
Senatului de catre Ministerul de Interne, care le detine in prezent.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN MURARU
Magistrat asistent,
Doina Suliman