DECIZIE Nr.
999 din 7 octombrie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 din Legea nr. 85/2006 privind
procedura insolventei
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 739 din 31 octombrie 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae
Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader
-judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă -
procuror
Ioana Marilena Chiorean -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 din Legea nr.
85/2006 privind procedura insolvenţei,
excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Prescon" - S.A. din Braşov în Dosarul nr.
2.442/62/2006 al Curţii de Apel Braşov - Secţia comercială.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 22 aprilie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 2.442/62/2006, Curtea de Apel Braşov - Secţia comercială a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 46 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Excepţia a
fost ridicată de Societatea Comercială „Prescon" - S.A. din Braşov cu prilejul soluţionării recursului
declarat împotriva Sentinţei civile nr. 764/Sind din 25 octombrie 2007, pronunţată
de judecătorul-sindic în Dosarul nr. 2.442/62/F/2006 al Tribunalului Braşov.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textul de lege criticat
restrânge în mod nejustificat dreptul de a dispune de averea şi bunurile aflate
în proprietatea unei persoane de drept privat.
Curtea de Apel Braşov - Secţia comercială şi-a exprimat opinia în sensul că textul de lege criticat este
constituţional, acesta oferind protecţie creditorilor împotriva actelor
frauduloase încheiate de un debitor supus procedurii insolvenţei.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că textul de lege criticat este constituţional. In acest sens, arată că
debitorul aflat în insolvenţă este supus unor restricţii care sunt determinate
de constatarea administrării nechibzuite a patrimoniului, a conducerii
necorespunzătoare a afacerii sau chiar a unor acte frauduloase, care au dus la
starea de insolvenţă. Scopul acestei restrângeri constă în prevenirea
producerii unor noi pierderi, prin conducerea şi administrarea afacerii mai
eficient de către administratori sau lichidatori calificaţi, care să asigure
protejarea şi reîntregirea activelor debitorului, în vederea îndestulării
creanţelor.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 46 din Legea nr. 85/2006 privind procedura
insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, dispoziţii
potrivit cărora:
„(1) In afară de cazurile prevăzute la art. 49 sau
de cele autorizate de judecătorul-sindic, toate actele, operaţiunile şi plăţile
efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule.
(2) Debitorul şi/sau, după caz, administratorul
judiciar sunt obligaţi să întocmească şi să păstreze o listă cuprinzând toate
încasările, plăţile şi compensările efectuate după deschiderea procedurii, cu precizarea
naturii şi valorii acestora şi a datelor de identificare a
cocontractanţilor."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că
acest text de lege este contrar prevederilor constituţionale ale art. 44 alin.
(2) referitoare la ocrotirea şi garantarea dreptului de proprietate privată şi
ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi.
Examinând excepţia de
neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:
Procedura insolvenţei este o procedură specială, care
are drept scop protejarea patrimoniului debitorului şi reîntregirea acestuia,
în cazurile în care a fost diminuat prin acte juridice frauduloase, urmărind în
acelaşi timp valorificarea cu eficienţă sporită a activelor debitorului, în
vederea satisfacerii într-o măsură cât mai mare a creanţelor creditorilor.
In vederea realizării acestui scop, legiuitorul a
instituit unele restrângeri ale exerciţiului dreptului de proprietate al
debitorului aflat în insolvenţă, aşa cum este şi cea reglementată de textul de
lege criticat. Această restrângere se întemeiază, în parte, pe constatarea
administrării nechibzuite a patrimoniului şi a conducerii necorespunzătoare a
afacerii de către debitor, fapt ce a condus la starea de insolvenţă, dar şi pe
necesitatea prevenirii unor eventuale acte frauduloase în dauna drepturilor
creditorilor.
In consecinţă, restrângerea dreptului de proprietate
este nu doar justificată, dar şi necesară pentru protejarea patrimoniului
debitorului, în vederea îndeplinirii scopului insolvenţei care urmăreşte
protejarea drepturilor creditorilor.
In legătură cu acestea, Curtea observă că dreptul de
proprietate nu este un drept absolut. Astfel, aşa cum reiese din prevederile
art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, legiuitorul ordinar este
competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor
dreptului de proprietate, în accepţiunea principială conferită de Constituţie,
în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu
interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel
nişte limitări rezonabile în valorificarea acestuia ca drept subiectiv
garantat.
Cu privire la prevederile art.
53 din Legea fundamentală, Curtea, având în vedere că nu s-a reţinut
restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale,
constată că nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de norma constituţională pretins a
fi încălcată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 din Legea nr. 85/2006 privind
procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Prescon" - S.A. din Braşov în Dosarul nr. 2.442/62/2006 al Curţii de Apel
Braşov - Secţia comercială.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 octombrie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean