DECIZIE   Nr. 989 din 8 iulie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 62 alin. (1) si (3) si a art. 243 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 539 din 3 august 2010

Augustin Zegrean                    - preşedinte

Acsinte Gaspar                        -judecător

Petre Lăzăroiu                         -judecător

Mircea Ştefan Minea               -judecător

Iulia Antoanella Motoc            -judecător

Ion Predescu                            -judecător

Puskas Valentin Zoltan           -judecător

Tudorel Toader                        -judecător

Simona Ricu                            - procuror

Ingrid Alina Tudora                 - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 62 alin. (1) şi (3) şi a art. 243 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de Aurora Zbihlei, Valeria Nanu, Larisa Rotaru, Renata Georgiana Mocanu (Răduţoiu), Maria Cotan, Cornelia Păsărelu, Ivona Roşoiu, Elena Stanciu, Elena Pitea, Valeria Buzuloiu, Aurora Rujan, Ileana Manica, Dumitru Boţea, Paula Saraolu, Valeria Fugaru, Maria Busuioc, Elena Dijmărescu, Veronica lonicioiu, Grigore Nanu, Elena Suciu, Rodica Guta, Maria Mija, Elena Răscol, Marilena Stanciu şi Cornelia Bărăgan (în nume propriu), reprezentaţi prin mandatar Cornelia Bărăgan, în Dosarul nr. 4.855/95/2009 al Tribunalului Gorj - Secţia comercială.

La apelul nominal se prezintă, personal, şi în numele autorilor excepţiei, doamna Cornelia Bărăgan, precum şi avocatul Corina Popescu, reprezentanta părţii Societatea Comercială „Lotus" - S.A. din Târgu Jiu.

Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului Corina Popescu, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că textele de lege criticate nu contravin normelor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei. In acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale şi depune note scrise la dosar.

Doamna Cornelia Bărăgan solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 555/2006 si nr. 684/2009.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Incheierea nr. 8 din 22 octombrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 4.855/95/2009, Tribunalul Gorj - Secţia comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 62 alin. (1) şi (3), precum şi a celor ale art. 243 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de Aurora Zbihlei, Valeria Nanu, Larisa Rotaru, Renata Georgiana Mocanu (Răduţoiu), Maria Cotan, Cornelia Păsărelu, Ivona Roşoiu, Elena Stanciu, Elena Pitea, Valeria Buzuloiu, Aurora Rujan, Ileana Manica, Dumitru Boţea, Paula Saraolu, Valeria Fugaru, Maria Busuioc, Elena Dijmărescu, Veronica lonicioiu, Grigore Nanu, Elena Suciu, Rodica Guta, Maria Mija, Elena Răscol, Marilena Stanciu şi Cornelia Bărăgan (în nume propriu), reprezentaţi prin mandatar Cornelia Bărăgan, într-o cauză având ca obiect opoziţie la un proiect de divizare a unei societăţi comerciale.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că normele de procedură instituite prin art. 62 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 impun formularea unei opoziţii în termen de 30 de zile de la data publicării hotărârii asociaţilor sau a actului adiţional modificator, ceea ce îngrădeşte dreptul creditorilor la un proces echitabil şi accesul liber la justiţie. Se susţine că Legea nr. 31/1990 nu prevede obligaţia societăţii comerciale de a publica integral proiectul de divizare în Monitorul Oficial, iar prin condiţionarea termenului de exercitare a cererii de opoziţie de publicarea în Registrul comerţului a hotărârii adunării generale a acţionarilor sau a actului adiţional modificator al actului constitutiv, se încalcă dreptul creditorului la un proces echitabil. De asemenea, arată că prin excluderea căii de atac a apelului, prin alin. (3) al art. 62, se creează un regim juridic preferenţial în favoarea acţionarului, condiţii în care creditorul, lipsit fiind de posibilitatea exercitării căii de atac a apelului, nu poate beneficia de o procedură justă şi echitabilă care să îi garanteze drepturile. In ceea ce priveşte art. 243 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, autorii excepţiei susţin că prin aceste prevederi se aduce atingere egalităţii în drepturi, în măsura în care se consideră că acţionarii societăţii comerciale nu au calitate procesuală activă în formularea cererii de opoziţie, deşi acţionarii pot fi şi creditori ai societăţii.

Tribunalul Gorj - Secţia comercială şi-a exprimat opinia în sensul constituţionalităţii reglementării criticate. In acest sens, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, si anume deciziile nr. 555/2006 şi nr. 684/2009.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituţionale. In acest sens, referitor la art. 62 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 31/1990, arată că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, reglementarea de către legiuitor, în limitele competenţei ce i-a fost conferită prin Constituţie, a condiţiilor de exercitare a unui drept, subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exerciţiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, ocrotite în egală măsură. Cu privire la art. 243 alin. (1) din acelaşi act normativ, arată că aceste prevederi legale se referă la posibilitatea creditorilor unei societăţi comerciale care îşi încetează existenţa, prin fuziune sau divizare, de a face opoziţie, în scopul protejării intereselor lor. Acest drept de opoziţie aparţine numai creditorilor ale căror creanţe sunt anterioare şi nescadente la data publicării proiectului de fuziune sau divizare în Monitorul Oficial al României, condiţia exigibilităţii creanţei nefiind de natură a crea o inegalitate de tratament juridic între creditorii societăţii comerciale. In susţinerea punctului său de vedere, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 684/2009.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 62 alin. (1) şi (3) şi cele ale art. 243 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, astfel cum au fost modificate şi completate prin Legea nr. 441 din 27 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 28 noiembrie 2006.

Textele de lege criticate au următorul conţinut:

Art. 62: „(1) Opoziţia se face în termen de 30 de zile de la data publicării hotărârii asociaţilor sau a actului adiţional modificator în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, dacă prezenta lege nu prevede un alt termen. Ea se depune la oficiul registrului comerţului care, în termen de 3 zile de la data depunerii, o va menţiona în registru şi o va înainta instanţei judecătoreşti competente.[...]

(3) Hotărârea pronunţată asupra opoziţiei este supusă numai recursului.";

Art. 243 alin. (1): „Creditorii societăţilor care iau parte la fuziune sau la divizare au dreptul la o protecţie adecvată a intereselor lor. Orice astfel de creditor, a cărui creanţă este anterioară datei publicării proiectului de fuziune sau de divizare şi care nu este scadentă la data publicării, poate face opoziţie, în condiţiile art. 62."

Autorii excepţiei susţin că textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că nu poate fi primită critica autorilor acesteia, în sensul că normele de procedură instituite prin prevederile art. 62 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 îngrădesc dreptul creditorilor la un proces echitabil şi accesul liber la justiţie, întrucât impun formularea unei opoziţii în termen de 30 de zile de la data publicării hotărârii asociaţilor sau a actului adiţional modificator în Monitorul Oficial.

Aceasta deoarece, aşa cum, de altfel, Curtea Constituţională a statuat prin Decizia nr. 251 din 9 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 319 din 10 aprilie 2006, „în toate cazurile în care legiuitorul a condiţionat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen, nu s-a procedat în sensul restrângerii accesului liber la justiţie, drept de care persoana interesată a beneficiat în interiorul termenului instituit, ci exclusiv pentru a asigura cadrul legal în vederea exercitării dreptului constituţional prevăzut de art. 21. De altfel, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenţei ce i-a fost conferită prin Constituţie, a condiţiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual -, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exerciţiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, ocrotite în egală măsură."

Cât priveşte susţinerea autorilor excepţiei potrivit căreia alin. (3) al art. 62 din acelaşi act normativ creează un regim juridic preferenţial în favoarea acţionarului, în condiţiile în care creditorul este lipsit de posibilitatea exercitării căii de atac a apelului, Curtea constată că nu poate fi primită o asemenea critică, deoarece această împrejurare nu este de natură să înfrângă dispoziţiile constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie, la folosirea căilor de atac şi la înfăptuirea justiţiei, întrucât, pe de-o parte, legiuitorul, în virtutea prerogativelor conferite de art. 126 alin. (2) din Constituţie, poate stabili reguli de procedură diferite, adecvate fiecărei situaţii juridice, iar pe de altă parte, normele constituţionale nu garantează folosirea tuturor căilor de atac.

Referitor la pretinsa neconstituţionalitate a prevederilor art. 243 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, prin Decizia nr. 684 din 5 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 3 iunie 2009, Curtea a statuat că „dispoziţiile legale criticate sunt în deplin acord cu principiul constituţional al egalităţii în faţa legii, în măsura în care acesta nu presupune decât instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. In speţă însă nu se poate susţine o egalitate de situaţii între creditorii ale căror creanţe nu sunt scadente la data publicării proiectului de fuziune sau de divizare a societăţii comerciale debitoare, faţă de acei creditori care deţin creanţe scadente la această dată. Prin urmare, aşa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, principiul egalităţii nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite.

In acelaşi sens, sunt şi dispoziţiile art. E cuprins în partea a V-a din anexa la Carta socială europeană revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996 şi ratificată de Parlamentul României prin Legea nr. 74/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 4 mai 1999, prevederi conform cărora «O diferenţă de tratament pe un motiv obiectiv şi rezonabil nu este considerată ca discriminatorie.»"

Autorii excepţiei susţin şi încălcarea dispoziţiilor art. 21 din Legea fundamentală, arătând că menţiunea referitoare la exigibilitatea scadenţei încalcă liberul acces la justiţie al creditorilor îndreptăţiţi să facă opoziţie la fuziunea sau divizarea societăţii debitoare.

Prin decizia mai sus menţionată, Curtea a statuat că, dimpotrivă, legiuitorul a conferit acestora mijlocul procedural de a-şi valorifica creanţele în situaţia imposibilităţii recurgerii la opoziţie, în condiţiile art. 62 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, potrivit art. 243 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, în cazul divizării, toate societăţile beneficiare sunt răspunzătoare pentru o obligaţie transferată în conformitate cu proiectul de divizare şi nerealizată, în limita activelor nete care le-au fost transferate prin divizare, cu excepţia societăţii căreia i-a fost transferată obligaţia respectivă, care răspunde nelimitat. Prin urmare, susţinerile autorilor excepţiei referitoare la imposibilitatea valorificării în justiţie a drepturilor lor sunt nefondate.

Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele acestor decizii îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 62 alin. (1) şi (3) şi a celor ale art. 243 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de Aurora Zbihlei, Valeria Nanu, Larisa Rotaru, Renata Georgiana Mocanu (Răduţoiu), Maria Cotan, Cornelia Păsărelu, Ivona Roşoiu, Elena Stanciu, Elena Pitea, Valeria Buzuloiu, Aurora Rujan, Ileana Manica, Dumitru Boţea, Paula Saraolu, Valeria Fugaru, Maria Busuioc, Elena Dijmărescu, Veronica lonicioiu, Grigore Nanu, Elena Suciu, Rodica Guta, Maria Mija, Elena Răscol, Marilena Stanciu şi Cornelia Bărăgan (în nume propriu), reprezentaţi prin mandatar Cornelia Bărăgan, în Dosarul nr. 4.855/95/2009 al Tribunalului Gorj - Secţia comercială.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 iulie 2010.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora