DECIZIE Nr.
986 din 30 iunie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 39 lit. b) din Ordonanta Guvernului
nr. 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a
contabililor autorizati
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 536 din 3 august 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor „pct. 6 din Legea nr. 269/2007 privind
aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2007 pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză
contabilă şi a contabililor autorizaţi", excepţie ridicată de Corpul
Experţilor Contabili si Contabililor Autorizaţi (C.E.C.C.A.R.)în Dosarul nr.
6.054/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios
administrativ si fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent informează Curtea asupra cererii
de amânare a judecării cauzei depuse de apărătorul ales al autorului excepţiei
si motivate prin imposibilitatea sa de prezentare, acesta afiându-se în
concediu legal de odihnă. Se arată, totodată, că, datorită complexităţii
cauzei, este exclusă posibilitatea substituirii avocatului, iar primirea
citaţiei pentru termenul de judecată de astăzi a avut loc ulterior plecării
sale în concediu.
Având cuvântul asupra acestei chestiuni prealabile,
reprezentantul Ministerului Public se opune acordării unui nou termen de
judecată, arătând că apărătorul ales avea obligaţia substituirii sale şi că
motivul plecării sale în concediu de odihnă nu justifică amânarea judecării
cauzei.
Deliberând, Curtea respinge cererea, în temeiul art. 14
din Legea nr. 47/1992 şi al art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă, şi,
în continuare, acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public pentru a
pune concluzii asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Acesta solicită respingerea excepţiei, arătând că
textul de lege criticat reglementează o procedură specială pentru exercitarea
de către persoanele desemnate de Ministerul Finanţelor Publice a atribuţiei de
control asupra activităţii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi din România, control materializat printr-un act administrativ supus
controlului judecătoresc. Totodată, acest text urmează să se aplice pentru
viitor, potrivit regulii neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale sau
contravenţionale mai favorabile, astfel că nu se poate reţine pretinsa
încălcare a prevederilor constituţionale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 21 ianuarie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 6.054/2/2007, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a
contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia
de neconstituţionalitate a „pct. 6 din Legea nr. 269/2007 privind aprobarea
Ordonanţei Guvernului nr. 17/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei
Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă
şi a contabililor autorizaţi".
Excepţia a fost ridicată de Corpul Experţilor
Contabili' şi Contabililor Autorizaţi (C.E.C.C.A.R.) într-o cauză de contencios
administrativ având ca obiect o acţiune în anulare a unor acte administrative.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile „pct. 6 din Legea nr. 269/2007",
referitoare la „art. 38 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994",
instituind o derogare de la obligativitatea parcurgerii procedurii prealabile
reglementate de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, contravin
prevederilor art. 1 alin. (3) şi (5), art. 16 alin. (2) şi ale art. 73 alin.
(3) lit. k) din Constituţie, deoarece printr-o lege ordinară nu poate fi
modificată o lege organică, cum este Legea nr. 554/2004. In plus, arată că
actul normativ supus controlului conferă Ministerului Finanţelor Publice
legitimitate procesuală în mod retroactiv, în sensul că, ulterior intrării sale
în vigoare, această autoritate are posibilitatea atacării în justiţie a unor
acte emise de C.E.C.C.A.R. din anul 2002, deşi chiar şi la acel moment
Ministerul exercita aceeaşi atribuţie de supraveghere a activităţii
C.E.C.C.A.R. Mai' susţine autorul excepţiei că în cauză nu se poate invoca
principiul specialia generâlibus derogant, acesta vizând exclusiv faptul
că normele speciale se aplică unei sfere restrânse de relaţii sociale faţă de
normele generale, precum şi faptul că normele de excepţie, derogatorii, nu pot aduce
atingere ordinii de drept.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a
contencios administrativ şi fiscal apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece textul de lege
criticat nu operează nicio modificare asupra Legii contenciosului administrativ
nr. 554/2004 şi, astfel, nu aduce atingere prevederilor constituţionale
invocate.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile pct. 6 din Legea nr. 269/2007 sunt constituţionale, nefiind
contrare prevederilor art. 15 alin. (2) şi ale art. 16 alin. (2) din Legea
fundamentală. Menţionează că celelalte prevederi constituţionale invocate nu au
incidenţă în cauză şi că, în realitate, criticile de neconstituţionalitate
formulate vizează modul de aplicare a legii atacate, aspect ce excedează
competenţei Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îi
constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile „art. unic pct. 6 din
Legea nr. 269/2007 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2007 pentru
modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 65/1994 privind
organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor
autorizaţi", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678
din 4 octombrie 2007. In realitate, obiectul excepţiei îl constituie
prevederile art. 39 din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea
activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, republicata în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 13 din 8 ianuarie 2008. Anterior
republicării ordonanţei, aceste dispoziţii au fost introduse, sub forma art. 38,
prin art. i pct. 25 din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2007 şi apoi
modificate de pct. 6 al art. unic din Legea nr. 269/2007. Mai mult, din
motivarea autorului excepţiei, Curtea constată că acesta vizează doar
dispoziţiile art. 39 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind
organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi,
astfel că numai asupra acestora urmează să-şi exercite Curtea controlul de
constituţionalitate. Textul legal criticat prevede, în prezent, următoarele:'
Art. 39. - „Persoanele desemnate de Ministerul
Finanţelor Publice să efectueze supravegherea publică a activităţii Corpului
Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România au următoarele
îndatoriri: a) (...)
b) sesizează ministrul finanţelor publice ori de
câte ori hotărârile Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi
din România contravin reglementărilor legale. Ministerul Finanţelor Publice
poate ataca hotărârile Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi
din România la instanţa' de contencios administrativ, în condiţiile legii. Prin
derogare de la prevederile art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr.
554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, procedura prealabilă nu
este obligatorie".
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate invocă
prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) care consacră
principiul statului de drept, respectiv obligaţia respectării Constituţiei, a
supremaţiei sale şi a legilor, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii
legii civile, art. 16 alin. (2) referitoare la principiul egalităţii în
drepturi şi ale art. 73 alin. (3) lit. k) potrivit cărora contenciosul
administrativ se reglementează prin lege organică.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate invocată,
Curtea Constituţională constată că aceasta urmează să fie respinsă ca
neîntemeiată, pentru cele ce se vor arăta în continuare:
In ceea ce priveşte susţinerile de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 lit', b) din Ordonanţa Guvernului
nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a
contabililor autorizaţi, potrivit cărora acestea, instituind o derogare de la
obligativitatea parcurgerii procedurii prealabile reglementate de Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004, contravin prevederilor art. 1 alin.
(3) şi (5), art. 16 alin. (2) şi ale art. 73 alin. (3) lit. k) din Constituţie,
Curtea constată că nu pot fi reţinute. Problema pusă în discuţie de autorul
excepţiei a mai fost dezbătută în faţa instanţei de contencios constituţional
cu prilejul soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate' a prevederilor
art. 1 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, text ce consacră o excepţie de
la regula recursului graţios în cazul acţiunilor în contencios administrativ
introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public şi Agenţia
Naţională a Funcţionarilor Publici. Prin Decizia nr. 1.186 din 13 decembrie
2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 28
ianuarie 2008, Curtea a reţinut că aceste dispoziţii nu contravin prevederilor
art. 16 alin. (1) din Constituţie, referitoare la egalitatea în faţa legii şi a
autorităţilor publice, având în vedere că principiul egalităţii în faţa legii
presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de
scopul urmărit, nu sunt diferite.
In plus, Curtea constată că prevederile art. 39 lit. b)
din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată, modificate prin art. unic
pct. 6 din Legea nr. 269/2007, nu instituie pentru reprezentanţii Ministerului
Finanţelor Publice o nouă atribuţie în materia supravegherii legalităţii
hotărârilor şi deciziilor emise de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi şi de filialele sale; încă de la momentul reglementării sale,
ordonanţa de Guvern atacată a prevăzut, la Capitolul 4, atribuţii ale organelor
competente, respectiv Ministerul Finanţelor Publice, de supraveghere publică a
activităţii C.E.C.C.A.R. Totodată, nu poate fi vorba de o încălcare a
principiului statului de drept, cum apreciază autorul excepţiei, ci,
dimpotrivă, de o aplicare a acestuia, deoarece controlul de legalitate nu poate
fi exercitat, în limitele constituţionale, decât pe cale judecătorească, fiind
atributul exclusiv al instanţei de judecată.
In ceea ce priveşte pretinsa încălcare a principiului
neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai
favorabile, Curtea constată că, în lipsa unei menţiuni exprese cuprinse în
Legea nr. 269/2007 asupra modalităţii de aplicare a reglementărilor legale,
acestea urmează să dispună, potrivit regulii prevăzute de art. 15 alin. (2) din
Constituţie, numai pentru viitor, din momentul publicării actului normativ în
Monitorul Oficial al României. Textul de lege criticat nu conferă
reprezentanţilor Ministerului Finanţelor Publice, în mod retroactiv,
legitimitate procesuală în sensul reglementării în mod expres a posibilităţii
de a ataca în justiţie hotărâri ale C.E.C.C.A.R. emise anterior intrării în
vigoare a legii, iar în cazul apariţiei unei asemenea situaţii, doar instanţa
de drept comun, şi nu Curtea Constituţională, este în măsură să aprecieze, în
urma interpretării şi aplicării legii la specificul fiecărui litigiu adus spre
competentă soluţionare. In aceeaşi ordine de idei, Curtea constată că Ordonanţa
Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă
şi a contabililor autorizaţi nu intervine asupra Legii contenciosului
administrativ nr. 554/2004, în sensul modificării ei, aşa cum susţine autorul
excepţiei, ci, după cum o arată însăşi titlul, reglementează un domeniu cu
totul diferit. Numai sub aspectul stabilirii unor reguli de procedură legate de
materia contenciosului administrativ ordonanţa are caracterul unei legi
speciale, care se aplică cu prioritate. In afara acelor reguli speciale,
derogatorii, cadrul legal general este conferit de Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004, care, în ceea ce priveşte termenele de prescripţie
şi de decădere pentru introducerea acţiunilor în contencios administrativ,
stabileşte, la art. 11, reguli aplicabile în egală măsură şi organelor
Ministerului Finanţelor Publice.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 39 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind
organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi,
excepţie ridicată de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi
(C.E.C.C.A.R.) în Dosarul nr. 6.054/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia
a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 30 iunie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi