DECIZIE   Nr. 97 din  4 martie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 din
Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului,
republicata, cu modificarile ulterioare
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 339 din 19 aprilie 2004

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Florentina Balta      - procuror
    Mihai Paul Cotta      - magistrat-asistent
    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 29 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii
judiciare si a falimentului, republicata, cu modificarile ulterioare, exceptie
ridicata de Societatea Comerciala "Petroconstruct" - S.A. Arad in
Dosarul nr. 3.427/2003 al Tribunalului Arad - Sectia comerciala si contencios
administrativ.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate, aratand ca dispozitiile criticate au mai fost supuse
controlului de constitutionalitate. Curtea a stabilit in jurisprudenta sa ca prevederile
art. 29 din Legea nr. 64/1995, republicata, cu modificarile ulterioare, sunt
constitutionale.
    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 6 noiembrie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 3.427/2003,
Tribunalul Arad - Sectia comerciala si contencios administrativ a sesizat
Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 29 din Legea nr. 64/1995, republicata, cu modificarile ulterioare,
exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Petroconstruct" - S.A.
Arad in Dosarul nr. 3.427/2003.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca
art. 29 din Legea nr. 64/1995, republicata, cu modificarile ulterioare, incalca
dispozitiile constitutionale ale art. 41 alin. (1) si (2), art. 51, 72 si art.
74 alin. (1) si (2), intrucat "permite declansarea procedurii falimentului
impotriva unui debitor care nu are lichiditati necesare achitarii unui debit,
dar are un patrimoniu suficient pentru a-l acoperi". Un alt motiv invocat
il constituie faptul ca textul "se abate de la reglementarile Codului de
procedura civila (lege organica) ce reglementeaza executarea silita asupra unui
debitor, oferind posibilitatea unui creditor de a deschide procedura falimentului
impotriva unui debitor, fara ca in prealabil sa se fi incercat executarea
silita conform Codului de procedura civila, si in ordinea stabilita de
acesta".
    De asemenea, autorul exceptiei sustine ca textul criticat "contravine
si art. 8 din Legea nr. 469/2002, care stabileste fara echivoc modul in care se
urmareste patrimoniul unui debitor".
    Tribunalul Arad - Sectia comerciala si contencios administrativ,
formulandu-si opinia asupra exceptiei, apreciaza ca "exceptia invocata
este neintemeiata si ca prevederile constitutionale invocate de catre debitoare
in sustinerea ei nu au legatura cu dispozitiile art. 29 din Legea nr. 64/1995,
completata si modificata, cu atat mai putin, nu sunt incalcate, prin
prevederile legii speciale".
    Guvernul considera ca exceptia este neintemeiata. In sustinerea acestui
punct de vedere se apreciaza ca, "daca in materie comerciala ar fi
aplicabila, asa cum sustine autorul exceptiei, procedura de drept comun
prevazuta de Codul de procedura civila pentru executarea silita, numai o parte
din creditori si-ar putea realiza creantele, si anume cei care au solicitat mai
intai executarea silita, ceea ce nu ar fi echitabil". In punctul de vedere
exprimat Guvernul arata ca "procedura reorganizarii judiciare si a falimentului
reprezinta un mijloc de constrangere a debitorului care nu si-a executat de
buna voie obligatiile de plata, procedura care inceteaza in cazul in care
creantele au fost acoperite in totalitate, astfel ca dreptul de proprietate al
debitorului nu este afectat in nici un fel". Totodata, se considera ca
dispozitiile criticate nu contravin art. 41 din Constitutie, devenit, dupa
republicare, art. 44, mentionand ca "Executarea silita a bunurilor
debitoarei pentru recuperarea creantei se inscrie in sfera limitarilor si
restrictiilor prevazute de lege cu privire la exercitiul dreptului de
proprietate. Prin urmare, in cazul in care creantele debitorilor au fost
acoperite in totalitate, se va inchide procedura falimentului inainte ca
bunurile din averea debitorului sa fie lichidate in intregime".
    In legatura cu invocarea art. 1 alin. (5), art. 73 si 76 din Constitutie,
Guvernul opineaza ca "aceasta este nerelevanta in solutionarea cauzei,
intrucat dispozitiile constitutionale nu au legatura cu textul legal
criticat".
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992,
retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, precum si celor
ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992,
republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
29 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a
falimentului, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 608
din 13 decembrie 1999, modificata si completata prin art. I pct. 30 din
Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002, ordonanta aprobata prin Legea nr.
82/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 194 din 26
martie 2003.
    Dispozitiile criticate au urmatorul cuprins:
    - Art. 29: "(1) Orice creditor care are o creanta certa, lichida si
exigibila poate introduce la tribunal o cerere impotriva unui debitor care,
timp de cel putin 30 de zile, a incetat platile, in urmatoarele conditii:
    a) daca creanta izvoraste din raporturi de munca sau raporturi
obligationale civile, creanta trebuie sa aiba un cuantum superior valorii
insumate a 6 salarii medii pe economie, stabilite in conditiile legii si
calculate la data formularii cererii introductive;
    b) in celelalte cazuri creanta trebuie sa aiba un cuantum superior
echivalentului in lei al sumei de 5.000 euro, calculat la data formularii
cererii introductive;
    c) in cazul unui creditor care detine creante din ambele categorii
mentionate la lit. a) si b), cuantumul total al creantelor trebuie sa fie
superior valorii insumate a 6 salarii medii pe economie, stabilite in
conditiile legii si calculate la data formularii cererii introductive.
    (2) Simplul refuz al unor plati, in baza unor exceptii pe care debitorul le
socoteste, cu buna-credinta, intemeiate, nu constituie o dovada a starii de
insolventa.
    (3) Camerele de comert si industrie teritoriale si asociatiile cooperatiste
teritoriale, respectiv nationala, vor putea introduce cerere impotriva
debitorului care, potrivit datelor de care acestea dispun, se afla intr-o
situatie notorie de insolventa."
    Dispozitiile constitutionale invocate in sustinerea exceptiei sunt: art. 41
alin. (1) si (2), devenit, dupa revizuirea si republicarea Constitutiei, art. 44
alin. (1) si (2); art. 51, devenit art. 1 alin. (5); art. 72 alin. (1), devenit
art. 73 alin. (1); art. 74 alin. (1) si (2), devenit art. 76 alin. (1) si (2).
Este evident insa ca din contextul memoriului depus la instanta rezulta ca
autorul exceptiei invoca cu privire la art. 44 alin. (2) numai teza intai.
    Textele constitutionale invocate au urmatorul cuprins:
    - Art. 1 alin. (5): "In Romania, respectarea Constitutiei, a
suprematiei sale si a legilor este obligatorie.";
    - Art. 44 alin. (1) si (2) teza intai: "(1) Dreptul de proprietate,
precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele
acestor drepturi sunt stabilite de lege.
    (2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege,
indiferent de titular.";
    - Art. 73 alin. (1): "Parlamentul adopta legi constitutionale, legi
organice si legi ordinare.";
    - Art. 76 alin. (1) si (2): "(1) Legile organice si hotararile privind
regulamentele Camerelor se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei
Camere.
    (2) Legile ordinare si hotararile se adopta cu votul majoritatii membrilor
prezenti din fiecare Camera."
    Critica de neconstitutionalitate se bazeaza pe sustinerea incalcarii
dreptului de proprietate in situatia declansarii procedurii falimentului, in
conditiile in care, totusi, debitorul are un patrimoniu suficient, precum si pe
faptul ca procedura falimentului este reglementata prin textele unei legi
ordinare, care modifica astfel, in opinia autorului exceptiei, o lege organica
- Codul de procedura civila - care reglementeaza materia executarii silite.
    Analizand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca
dispozitiile criticate au mai format obiectul controlului de
constitutionalitate exercitat de Curte. Prin mai multe decizii Curtea a respins
exceptiile de neconstitutionalitate avand ca obiect prevederile art. 29 sau ale
art. 29 alin. 1 din Legea nr. 64/1995, republicata, cu modificarile ulterioare.
(A se vedea, de exemplu: Decizia nr. 341 din 5 decembrie 2002, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 15 din 13 ianuarie 2003; Decizia nr. 60 din
11 februarie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
217 din 2 aprilie 2003; Decizia nr. 245 din 10 iunie 2003, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 548 din 30 iulie 2003; Decizia nr.
284 din 3 iulie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
560 din 5 august 2003.)
    Prin deciziile nr. 60/2003, nr. 245/2003 si nr. 284/2003 Curtea
Constitutionala a retinut ca textul criticat, art. 29 alin. 1 din Legea nr.
64/1995, republicata, nu incalca prevederile art. 41 alin. (1) si (2) din
Constitutie [in prezent art. 44 alin. (1) si (2) din Constitutia revizuita si
republicata].
    In considerentele Deciziei nr. 245/2003 s-a retinut ca "scopul legii
privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului este, potrivit art.
2 din Legea nr. 64/1995, republicata, instituirea unei proceduri pentru plata
pasivului debitorului in incetare de plati, fie prin reorganizarea
intreprinderii si activitatii acestuia sau prin lichidarea unor bunuri din
averea lui pana la acoperirea pasivului, fie prin faliment. Astfel,
dispozitiile legii au fost instituite si pentru protejarea intereselor
debitorului, avand in vedere faptul ca acesta este supus unei singure urmariri
silite, iar nu cate uneia sau mai multor executari silite efectuate de catre
fiecare creditor". Totodata, Curtea a retinut ca "procedura prevazuta
de Legea nr. 64/1995 a fost instituita de legiuitor ca un mijloc de
constrangere a debitorului care nu si-a indeplinit obligatiile de plata de
bunavoie, iar dreptul de proprietate si prerogativele sale, in special dreptul
de dispozitie, trebuie exercitate in conditiile legii, cu respectarea
drepturilor creditorilor. In acest sens, dispozitiile art. 1718 din Codul civil
stabilesc, cu valoare de principiu, ca patrimoniul unei persoane reprezinta
gajul general al creditorilor acesteia pentru asigurarea indeplinirii
obligatiilor sale".
    De asemenea, Curtea a retinut ca, "in cazul in care creantele
creditorilor au fost acoperite in totalitate, se va proceda la inchiderea
procedurii falimentului inainte ca bunurile din averea debitorului sa fi fost
lichidate in intregime".
    Curtea nu poate retine nici sustinerea autorului exceptiei ca textul
criticat ar fi neconstitutional, intrucat a fost modificat si completat prin
Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, emisa in conditiile art. 114 alin. (1) din
Constitutie [devenit art. 115 alin. (1) in redactarea Constitutiei revizuite si
republicate], care nu putea abilita Guvernul decat pentru reglementarea in
domenii care nu fac obiectul legii organice, deoarece intreaga lege in
discutie, dar si Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 cuprind norme de procedura
(in cazul dat o procedura speciala). Or, potrivit dispozitiilor art. 126 alin.
(2) din Constitutie [fost art. 125 alin. (3)], competenta instantelor si
procedura de judecata sunt stabilite prin lege, ceea ce inseamna lege ordinara,
iar nu lege organica, intrucat in sistemul nostru constitutional domeniile
pentru care se adopta legi organice sunt prevazute expres in Constitutie [a se
vedea in acest sens art. 73 alin. (3) si, in special, lit. t) a acestui text].
    In ceea ce priveste invocarea, de catre autorul exceptiei, a incalcarii
dispozitiilor altor legi (Codul de procedura civila si Legea nr. 469/2002
privind unele masuri pentru intarirea disciplinei contractuale), Curtea retine
ca aceasta, chiar daca ar fi reala, nu constituie o problema de
constitutionalitate, ci o problema de coordonare legislativa, de resortul
exclusiv al autoritatii legiuitoare.
    Pe baza considerentelor expuse, Curtea constata ca este neintemeiata si
sustinerea privind incalcarea dispozitiilor art. 1 alin. (5) din Constitutie,
invocat, de asemenea, intrucat nu s-a constatat incalcarea celorlalte texte
constitutionale invocate de autorul exceptiei.
    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al
art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:
    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 din
Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata,
cu modificarile ulterioare, exceptie ridicata de Societatea Comerciala
"Petroconstruct" - S.A. Arad in Dosarul nr. 3.427/2003 al
Tribunalului Arad - Sectia comerciala si contencios administrativ.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 4 martie 2004.
          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA
                              Magistrat asistent,
                              Mihai Paul Cotta