DECIZIE Nr.
949 din 30 octombrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 1, 3 si 4 din Codul de
procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 821 din 3 decembrie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel
Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1, 3 şi 4 din Codul de
procedură civilă, excepţie ridicată de Ion Pătruţ în Dosarul nr. 4.361/318/2007 al Judecătoriei Târgu Jiu, de Teodora
Cătăniciu şi Nicolae Cătăniciu în dosarele nr. 8.742/299/2007 şi nr.
7.842/299/2007 ale Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de
neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 736D/2007, nr. 788D/2007 şi nr.
789D/2007, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu
conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr.
47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 789D/2007 şi nr. 788D/2007 la Dosarul nr. 736D/2007, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul
Ministerului Public, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în
materie, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca
neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 10 mai 2007, pronunţată în Dosarul nr. 4.361/318/2007, Judecătoria Târgu
Jiu a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1, 3
şi 4 din Codul de procedură civilă, excepţie
ridicată de Ion Pătruţ.
Prin Incheierea din 26 aprilie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 8.742/299/2007, şi Incheierea din 19 aprilie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 7.842/299/2007, Judecătoria
Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedură
civilă, excepţie ridicată de Teodora Cătăniciu şi
Nicolae Cătăniciu.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că textul de lege criticat contravine
prevederilor art. 16, 21, 29, 44, 51, 53 şi 57 din Constituţie, deoarece nu
prevede distincţii cu privire ia plata cauţiunii ori de câte ori se formulează
cereri de suspendare. De asemenea, se susţine că textul de lege criticat,
prevăzând posibilitatea suspendării cauzei fără citarea părţilor şi fără ca
încheierea prin care s-a dispus suspendarea să poată fi supusă unei căi de atac
contravine prevederilor art. 20, 21 şi 24 din Constituţie.
Judecătoria Târgu Jiu arată
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Trebuie avută în vedere, pe de o parte, urgenţa care impune suspendarea
provizorie a executării silite - urgenţă care nu îngăduie întârzieri generate
de exercitarea vreunei căi de atac împotriva încheierii instanţei -, iar pe de
altă parte, faptul că măsura provizorie dispusă de preşedintele instanţei nu îl
prejudiciază pe creditor în valorificarea pretenţiilor sale, acesta beneficiind
de toate drepturile şi garanţiile procedurale, fiind apărat prin instituirea
unei cauţiuni menite să acopere eventualele daune cauzate acestuia prin
suspendarea provizorie a executării silite.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru
a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul arată că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reglementarea criticată
trebuie analizată în raport cu întregul sistem de garanţii procedurale
instituite de lege pentru asigurarea posibilităţii debitorului de a se apăra
prin mijloace judiciare, iar
încheierea de soluţionare a cererii de suspendare poate fi atacată cu recurs şi
de debitor şi de creditor, beneficiind, în acest mod, de toate garanţiile
accesului liber la justiţie.
Avocatul Poporului arată
că suspendarea provizorie a executării silite, în cazuri urgente, nu aduce
atingere dreptului persoanei la judecarea cauzei în mod echitabil, în mod
public, într-un termen rezonabil, de o instanţă independentă şi imparţială, ci
se asigură pe această cale tocmai premisele pentru realizarea unui proces
echitabil. De asemenea, face referire la Decizia nr. 227 din 18 mai 2004,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 482 din 28 mai 2004.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,'3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 403 alin. 1, 3 şi 4 din Codul de procedură civilă,
cu următorul conţinut:
„(1) Până la soluţionarea contestaţiei la executare
sau a altei cereri privind executarea silită, instanţa competentă poate
suspenda executarea, dacă se depune o cauţiune în cuantumul fixat de instanţă,
în afară de cazul în care legea dispune altfel.
(3) Asupra cererii de suspendare formulate potrivit
alin. 1 şi 2, instanţa, în toate cazurile, se pronunţă prin încheiere, care
poate fi atacată cu recurs, în mod separat.
(4) In cazuri urgente, dacă s-a plătit cauţiunea,
preşedintele instanţei poate dispune, prin încheiere şi fără citarea părţilor,
suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare
de către instanţă. Incheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauţiunea
care trebuie depusă este în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau
de 5 milioane lei pentru cererile neevaluabile în bani. Cauţiunea depusă este
deductibilă din cauţiunea stabilită de instanţă, dacă este cazul."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii
legale, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale
art. 16 referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, art. 20
referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21
referitoare la accesul liber la justiţie, art. 24 referitoare la dreptul la apărare, art. 29 referitoare
la libertatea conştiinţei, art. 44 referitoare la dreptul de proprietate
privată, art. 51 referitoare la dreptul de petiţionare, art. 53 referitoare la
restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi ale art. 57
referitoare la exercitarea drepturilor şi a libertăţilor.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că prin Decizia nr. 540 din 7 iunie 2007, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 15 august 2007, a statuat că, întrucât plata cauţiunii
nu constituie o condiţie de admisibilitate a contestaţiei la executare, ci
exclusiv pentru a putea solicita suspendarea provizorie a executării silite,
instituirea acestei obligaţii nu poate fi calificată ca o modalitate de a
împiedica accesul liber la justiţie. In ceea ce priveşte încălcarea
prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea constată că, în măsura
în care reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflaţi în
situaţia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe
considerente arbitrare, critica cu un atare obiect nu este întemeiată. De
asemenea, prin Decizia nr. 365 din 17 aprilie 2007, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 22 mai 2007, Curtea a statuat că textul de lege criticat
nu contravine prevederilor art. 21 din Constituţie.
In ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate
raportată la prevederile art. 24 din Legea fundamentală, Curtea a reţinut prin
Decizia nr. 8 din 10 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 154 din 17
februarie 2006, că aceste susţineri sunt neîntemeiate, având în vedere, pe de o
parte, urgenţa care impune suspendarea provizorie a executării silite - urgenţă
care nu îngăduie întârzieri generate de exercitarea vreunei căi de atac
împotriva încheierii instanţei -, iar pe de altă parte, faptul că măsura
provizorie dispusă de preşedintele instanţei nu îl prejudiciază pe creditor în
valorificarea pretenţiilor sale, acesta beneficiind de toate drepturile şi
garanţiile procedurale, fiind apărat prin instituirea unei cauţiuni de 10% din
valoarea obiectului cererii sau de 5 milioane lei pentru cererile neevaluabile
în bani, cauţiune menită să acopere eventualele daune cauzate acestuia prin
suspendarea provizorie a executării silite.
Faţă de cele arătate, se constată că dispoziţiile de
lege criticate sunt în concordanţă cu prevederile constituţionale invocate,
inclusiv cele ale art. 53, deoarece acestea sunt aplicabile numai în ipoteza în
care există o restrângere a exercitării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale cetăţenilor, restrângere care, astfel cum s-a arătat anterior,
nu s-a constatat.
In ceea ce priveşte invocarea prevederilor
constituţionale ale art. 29 referitoare la libertatea conştiinţei, ale art. 44
referitoare la dreptul de proprietate privată, ale art. 51 referitoare la
dreptul de petiţionare şi ale art. 57 referitoare la exercitarea drepturilor şi
a libertăţilor, Curtea constată că acestea nu au incidenţă în cauza de fată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 403 alin. 1, 3 şi 4 din Codul de procedură civilă, excepţie
ridicată de Ion Pătruţ în
Dosarul nr. 4.361/318/2007 al Judecătoriei Târgu Jiu, de Teodora Cătăniciu şi
Nicolae Cătăniciu în dosarele nr. 8.742/299/2007 şi nr. 7.842/299/2007 ale
Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 30 octombrie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. df. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Mariţiu