DECIZIE   Nr. 946 din 19 decembrie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 64 din 26 ianuarie 2007

Ioan Vida                              -  preşedinte

Nicolae Cochinescu             -  judecător

Aspazia Cojocaru                 -  judecător

Acsinte Gaspar                    -  judecător

Kozsokar Gabor                   -  judecător

Petre Ninosu                        -  judecător

Ion Predescu                        -  judecător

Tudorel Toader                    -  judecător

Iuliana Nedelcu                    -  procuror

Florentina Geangu               -  magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Dumitru Octavian Rădulescu în Dosarul nr. 3.454/1/2005 al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Incheierea din 28 iunie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 3.454/1/2005, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Dumitru Octavian Rădulescu, prin apărător ales.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că „prin aplicarea dispoziţiilor legale criticate este privat de triplul grad de jurisdicţie prevăzut de Codul de procedură penală, încălcându-se astfel dispoziţiile art. 4 alin. (2) şi art. 21 alin. (3) din Constituţie, referitoare la egalitatea cetăţenilor şi la dreptul la un proces echitabil".

Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate, constatând doar că „textul penal a cărui neconstituţionalitate se invocă se referă la împrejurarea că sentinţele pronunţate de curţile de apel nu pot fi atacate cu apel, iar dispoziţiile sale sunt în vigoare".

In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului  Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Guvernul, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale invocate în motivarea excepţiei.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, potrivit cărora „Sentinţele pot fi atacate cu apel. Nu pot fi atacate cu apel:[...]

c) sentinţele pronunţate de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel."

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textul legal criticat contravine dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 4 alin. (2) şi în art. 21 alin. (3) din Constituţie, referitoare la egalitatea între cetăţeni şi la dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate formulată, se constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. Astfel, Curtea Constituţională a statuat prin numeroase decizii, precum Decizia nr. 176 din 18 iunie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 24 iulie 2002, Decizia nr. 267 din 22 iunie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 8 iulie 2004, şi Decizia nr. 460 din 28 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.153 din 7 decembrie 2004, că prevederile art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală sunt constituţionale.

Cu acele prilejuri Curtea a reţinut că dispoziţiile legale criticate nu încalcă dreptul la un proces echitabil, reglementat de art. 21 alin. (3) din Constituţie, întrucât nu înlătură posibilitatea inculpaţilor de a beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces public, judecat de către o instanţă independentă, imparţială şi stabilită prin lege, într-un termen rezonabil, precum şi faptul că aceste prevederi asigură dreptul la două grade de jurisdicţie (judecata în primă instanţă şi judecata în recurs) în materie penală, reglementat de art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului si a libertăţilor fundamentale.

Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

De asemenea, nu poate fi reţinută critica art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală în raport de normele constituţionale privind egalitatea între cetăţeni, deoarece reglementarea dedusă controlului de constituţionalitate se aplică tuturor celor aflaţi în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe criterii de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.

Faţă de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA    CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Dumitru Octavian Rădulescu în Dosarul nr. 3.454/1/2005 al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 decembrie 2006.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu