DECIZIE Nr.
946 din 19 decembrie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de
procedura penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 64 din 26 ianuarie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu
- judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de
procedură penală, excepţie ridicată de Dumitru Octavian Rădulescu în Dosarul
nr. 3.454/1/2005 al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând
jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 28 iunie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 3.454/1/2005, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia
penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, excepţie
ridicată de Dumitru Octavian Rădulescu, prin apărător ales.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că „prin aplicarea dispoziţiilor legale
criticate este privat de triplul grad de jurisdicţie prevăzut de Codul de
procedură penală, încălcându-se astfel dispoziţiile art. 4 alin. (2) şi art. 21
alin. (3) din Constituţie, referitoare la egalitatea cetăţenilor şi la dreptul
la un proces echitabil".
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate, constatând doar că „textul penal a cărui
neconstituţionalitate se invocă se referă la împrejurarea că sentinţele
pronunţate de curţile de apel nu pot fi atacate cu apel, iar dispoziţiile sale
sunt în vigoare".
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, invocând
jurisprudenţa Curţii Constituţionale, apreciază că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Avocatul Poporului arată
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege
criticate fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale invocate
în motivarea excepţiei.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2) şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 361 alin. 1 lit. c) din
Codul de procedură penală, potrivit cărora „Sentinţele pot fi atacate cu
apel. Nu pot fi atacate cu apel:[...]
c) sentinţele pronunţate de curţile de apel şi Curtea
Militară de Apel."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că
textul legal criticat contravine dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art.
4 alin. (2) şi în art. 21 alin. (3) din Constituţie, referitoare la egalitatea
între cetăţeni şi la dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate formulată,
se constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului de
constituţionalitate. Astfel, Curtea Constituţională a statuat prin numeroase
decizii, precum Decizia nr. 176 din 18 iunie 2002, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 24 iulie 2002, Decizia nr. 267 din
22 iunie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621
din 8 iulie 2004, şi Decizia nr. 460 din 28 octombrie 2004, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.153 din 7 decembrie 2004, că
prevederile art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală sunt
constituţionale.
Cu acele prilejuri Curtea a reţinut că dispoziţiile legale
criticate nu încalcă dreptul la un proces echitabil, reglementat de art. 21
alin. (3) din Constituţie, întrucât nu înlătură posibilitatea inculpaţilor de a
beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale instituite prin lege, în
cadrul unui proces public, judecat de către o instanţă independentă, imparţială
şi stabilită prin lege, într-un termen rezonabil, precum şi faptul că aceste
prevederi asigură dreptul la două grade de jurisdicţie (judecata în primă
instanţă şi judecata în recurs) în materie penală, reglementat de art. 2 din
Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului si a
libertăţilor fundamentale.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele
deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
De asemenea, nu poate fi reţinută critica art. 361
alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală în raport de normele
constituţionale privind egalitatea între cetăţeni, deoarece reglementarea
dedusă controlului de constituţionalitate se aplică tuturor celor aflaţi în
ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe criterii de rasă, de
naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de
apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.
Faţă de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al
art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)
lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, excepţie
ridicată de Dumitru Octavian Rădulescu în Dosarul nr. 3.454/1/2005 al Inaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 decembrie
2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu