DECIZIE Nr.
939 din 23 septembrie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 361 alin. 1 lit. c), art. 385 1
alin. 1 lit. c), art. 385 6 alin. 3 si art. 385 14 alin. 1 din Codul de
procedura penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 722 din 24 octombrie 2008
Ioan
Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan
-judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Marinela Mincă - procuror
Marieta Safta -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 361 alin. 1 lit. c), art'3851 alin. 1 lit. c), art. 3856
alin. 3 şi art. 38514 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de
Cristinel Cojiţă în Dosarul nr. 2.339/32/2006 al Inaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie - Secţia penală.
La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei,
d-na avocat Maria Vasii, din cadrul Baroului Hunedoara, lipsind părţile, faţă
de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Având cuvântul, reprezentantul autorului excepţiei solicită admiterea excepţiei de
neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, susţinând, pe larg,
argumentele expuse în concluziile scrise depuse la dosarul cauzei.
Ministerul Public pune concluzii de respingere a
excepţiei ca neîntemeiată, arătând că normele criticate nu încalcă dispoziţiile
constituţionale invocate.
CURTEA,
Prin Incheierea din 13 martie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 2.339/32/2006, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia
penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 361 alin. 1 lit. c), art. 3851 alin. 1 lit. c), art. 3856 alin. 3 şi art. 38514 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Cristinel Cojiţă.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că
prevederile legale criticate sunt neconstituţionale deoarece, în considerarea
calităţii autorului excepţiei (ofiţer în cadrul IPJ Neamţ), acesta a fost
judecat în primă instanţă de către curtea de apel, iar calea de atac pe care
acesta o are este doar recursul, fiind lipsit astfel de posibilitatea de a
administra alte probe, cu excepţia înscrisurilor.
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată
întrucât textele de lege criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale şi
din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale
invocate. Se face referire şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în
materie.
In conformitate cu dispoziţiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost
comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi
Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei
de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând şi
considerentele care fundamentează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în
materia aplicării principiului egalităţii şi nediscriminării.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile
autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 361 alin. 1 lit. c), art.
3851 alin. 1 lit. c), art. 3856 alin.
3 şi art. 38514
alin. 1 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins:
- Art. 361 alin. 1 lit. c): „Sentinţele
pot fi atacate cu apel. Nu pot fi atacate cu apel: [... ]c) sentinţele
pronunţate de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel;";
- Art. 3851 alin. 1 lit. c): „Pot fi atacate cu recurs: [...] c) sentinţele pronunţate de
curţile de apel si Curtea Militară de Apel;"; '
-Art. 3856 alin. 3: „Recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu
poate fi atacată cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevăzute în
art. 3859, iar instanţa este obligată ca, în afara temeiurilor invocate şi
cererilor formulate de recurent, să examineze întreaga cauză sub toate
aspectele.";
- Art. 38514 alin. 1: „Instanţa verifică hotărârea atacată pe baza lucrărilor şi
materialului din dosarul cauzei şi a oricăror înscrisuri noi, prezentate la
instanţa de recurs."
Prevederile constituţionale invocate în susţinerea
excepţiei sunt cele ale art. 16 - Egalitatea în
drepturi, ale art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului şi ale art. 124 - Infăptuirea justiţiei. Se invocă, de
asemenea, dispoziţiile art. 5 paragraful 1 şi 3 şi cele ale art. 6 paragraful 1
şi 3 lit. b) şi d) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la libertate şi siguranţă,
respectiv dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum
a fost formulată, Curtea constată că, în jurisprudenţa sa, a statuat prin
numeroase decizii, precum Decizia nr. 176 din 18 iunie 2002, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 24 iulie 2002, Decizia nr. 267 din 22 iunie 2004, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 8 iulie 2004, şi Decizia nr. 460 din 28 octombrie 2004,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 1.153 din 7 decembrie 2004, că prevederile art.
361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală sunt constituţionale.
Tot astfel, prin Decizia nr. 457 din 28 octombrie 2004,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 12 ianuarie 2005, Curtea a statuat că dispoziţiile art.
3851 alin. 1 lit.
c) din Codul de procedură penală nu încalcă art. 16 alin. (1), art. 21 alin.
(1) şi (2), art. 53 alin. (1), art. 124 alin. (2) şi art.129 din Constituţie,
dispoziţii care reglementează egalitatea în drepturi, accesul liber la
justiţie, restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi,
înfăptuirea justiţiei şi folosirea căilor de atac.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi
considerentele deciziilor menţionate sunt valabile şi în cauza de faţă,
inclusiv în ceea ce priveşte art. 3856 alin. 3 şi art. 38514 alin. 1 din Codul de procedură penală, în raport de care nu au fost
formulate critici distincte. De altfel, se constată că, în mod contrar celor
susţinute de autorul excepţiei, prevederile art. 3856 alin. 3 din Codul de procedură
penală dau expresie dreptului la un proces echitabil, Curtea reţinând în acest
sens în jurisprudenţa mai sus menţionată următoarele: „faptul de a nu putea folosi, în
cauză, calea de atac a apelului nu afectează drepturile procesuale ale
inculpatului, având în vedere dispoziţiile art. 3856 alin. 3 din Codul de
procedură penală, care prevăd că recursul, în acest caz, nu se limitează la
motivele de casare enumerate de art. 3859 din Codul de procedură penală, iar instanţa este obligată să
examineze întreaga cauză sub toate aspectele" (Decizia nr. 457 din 28 octombrie
2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 12 ianuarie 2005).
Pentru motivele mai sus
arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art.147 alin. (4) din Constituţie,
precum şi al art.1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi
(6) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 361 alin 1 lit. c), art. 3851 alin. 1 lit. c), art. 3856 alin. 3 şi art. 38514 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de
Cristinel Cojiţă în Dosarul nr. 2.339/32/2006 al Inaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 23 septembrie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta