DECIZIE   Nr. 922 din 18 octombrie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 821 din 3 decembrie 2007

Ioan Vida                                - preşedinte

Nicolae Cochinescu                -judecător

Aspazia Cojocaru                   -judecător

Acsinte Gaspar                       -judecător

Petre Ninosu                           -judecător

Ion Predescu                           -judecător

Puskas Valentin Zoltan           -judecător

Tudorel Toader                       -judecător

Augustin Zegrean                   -judecător

Antonia Constantin                 - procuror

Cristina Cătălina Turcu           - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de George Daniel Subţirelu în Dosarul nr. 22.190/299/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 918D/2007 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (6) teza a doua din Legea nr. 47/1992, ridicată de Societatea Comercială „Ark Metal Impex" - S.R.L. în Dosarul nr. 45.039/3/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VN-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor sus-menţionate, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 918 D/2007 la Dosarul nr. 826 D/2007, care este primul înregistrat.

Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că se impune păstrarea jurisprudenţei Curţii în materie. Totodată, consideră că, la instituirea termenului în care poate fi introdus recursul împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, legiuitorul a avut în vedere soluţionarea cu celeritate a cauzelor.

La sfârşitul şedinţei de judecată se prezintă George Daniel Subţirelu, autor al excepţiei de neconstituţionalitate ce formează obiectul Dosarului nr. 826 D/2007, solicitând să i se acorde cuvântul pe excepţie.

Curtea, în vederea respectării dreptului acestuia la apărare, îi acordă cuvântul cu privire la conexarea dosarelor anterior menţionate.

George Daniel Subţirelu nu se opune conexării dosarelor.

Preşedintele îi acordă cuvântul pe fond.

Autorul excepţiei susţine oral concluziile scrise, depuse la instanţa care a sesizat Curtea, şi depune note scrise şi un set de acte.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

Prin încheierile din 12 aprilie 2007 şi 22 mai 2007, pronunţate în dosarele nr. 22.190/299/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi nr. 45.039/3/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (6) şi art. 29 alin. (6) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de George Daniel Subţirelu şi Societatea Comercială „Ark Metal Impex" - S.R.L. în cauze având ca obiect recursuri împotriva încheierilor prin care au fost respinse cererile de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţii de neconstituţionalitate.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţia legală criticată este neconstituţională, întrucât instituie competenţa instanţelor judecătoreşti şi de arbitraj comercial de a se pronunţa cu privire la admisibilitatea unei excepţii de constituţionalitate, limitând în acest fel accesul persoanelor interesate la justiţia constituţională. Totodată, se mai arată că termenul de declarare a recursului împotriva încheierilor prin care s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate curge de la momentul pronunţării instanţei, partea interesată neavând posibilitatea să cunoască motivele respingerii acestei cereri.

Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate nu încalcă dreptul la un proces echitabil, ci corespund cerinţei referitoare la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil şi constituie o modalitate eficientă de a preveni exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VN-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Procedura de judecată, termenele şi alte condiţii ale exerciţiului dreptului la acţiune urmează să se stabilească prin lege, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, reglementarea exercitării recursului prevăzută de textul de lege criticat fiind menită să asigure soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil, în considerarea dreptului la un proces echitabil, ce trebuie asigurat nu numai părţii care invocă excepţia de neconstituţionalitate, ci şi părţii adverse.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, aşa cum a statuat şi Curtea în jurisprudenţa sa.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile autorului excepţiei prezent, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, având următorul cuprins: „Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Incheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă în termen de 3 zile."

Excepţia de neconstituţionalitate este raportată la următoarele dispoziţii cuprinse în Legea fundamentală: art. 1 alin. (3) referitor la principiile care stau la baza statului român şi alin. (5) privind supremaţia Constituţiei, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, art. 24 privitor la dreptul la apărare, art. 124 referitor la înfăptuirea justiţiei, art. 146 lit. d) ce reglementează atribuţia Curţii Constituţionale de a hotărî asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, precum şi la prevederile art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv şi art. 14 referitor la interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Totodată, se mai invocă şi încălcarea următoarelor dispoziţii din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: art. 2, potrivit căruia fiecare om se poate prevala de toate drepturile şi libertăţile proclamate în Declaraţie, fără niciun fel de deosebire, şi art. 8, în conformitate cu care orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor juridice naţionale în cazul încălcării drepturilor sale fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că asupra constituţionalităţii prevederilor legale criticate s-a pronunţat prin numeroase decizii, dintre care menţionăm Deciza nr. 607 din 15 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 25 ianuarie 2006, şi Decizia nr. 494 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 21 iunie 2006.

Cu acele prilejuri Curtea a statuat că prevederile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 sunt norme de procedură, pe care instanţa care a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate este obligată să le aplice în vederea selectării doar a acelor excepţii de neconstituţionalitate care, potrivit legii, pot face obiectul controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională, unica autoritate de jurisdicţie constituţională. Această procedură nu face însă posibilă respingerea sau admiterea excepţiei de neconstituţionalitate de către instanţa judecătorească, ci doar pronunţarea în situaţiile date asupra oportunităţii sesizării Curţii Constituţionale.

Totodată, Curtea a reţinut că natura imperativă a termenului de 48 de ore în cadrul căruia partea interesată poate declara recurs împotriva încheierii prin care instanţa de judecată a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea unei excepţii de neconstitu­ţionalitate are menirea de a da expresie principiului celerităţii şi al soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil, în considerarea faptului că excepţia de neconstituţionalitate reprezintă un incident procedural în cadrul unui litigiu. Din aceleaşi raţiuni legiuitorul a instituit şi regulile speciale de procedură referitoare atât la exercitarea recursului ca singură cale de atac împotriva încheierii instanţei de judecată, cât şi la soluţionarea recursului în termen de 3 zile, fără ca prin aceasta să se poată susţine încălcarea dreptului de acces la instanţă sau la folosirea căilor de atac.

Pentru aceleaşi considerente nu poate fi reţinută nici încălcarea textelor constituţionale şi convenţionale invocate de autori în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de George Daniel Subtirelu în Dosarul nr. 22.190/299/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi de Societatea Comercială „Ark Metal Impex" - S.R.L. în Dosarul nr. 45.039/3/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 octombrie 2007.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. df. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu