DECIZIE Nr.
904 din 16 octombrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 1 alin. 2 din Codul de procedura
penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 771 din 14 noiembrie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel
Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Costel
Puiu Maftei în Dosarul nr. 3.400/212/2007 al Judecătoriei Constanţa şi de
Nicolae Cătălin Ţenea în Dosarul nr. 24.672/301/2006 al Tribunalului Bucureşti
- Secţia a II-a penală.
La apelul nominal răspund reprezentanţii autorului
excepţiei Nicolae Cătălin Ţenea, domnii avocaţi Neli Păduraru şi Cristian
Gâdea. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal
îndeplinită.
Curtea, având în vedere că
excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.180 D/2007 şi
nr. 1.211 D/2007 au acelaşi obiect, pune în discuţie, din oficiu, problema
conexării cauzelor.
Domnii avocaţi Neli Păduraru şi Cristian Gâdea sunt de
acord cu conexarea, precizând însă faptul că, în Dosarul nr. 1.211 D/2007,
criticile de neconstituţionalitate sunt raportate şi la prevederile art. 51
alin. (4) din Constituţie.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
conexare a celor două dosare.
Curtea, în temeiul art. 14 şi
al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea
Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă,
dispune conexarea Dosarului nr. 1.211 D/2007 la Dosarul nr. 1.180 D/2007, care
a fost primul înregistrat.
Reprezentanţii lui Nicolae Cătălin Ţenea solicită
admiterea excepţiei astfel cum a fost formulată, dezvoltând motivele de
neconstituţionalitate formulate în faţa instanţei de judecată. Depun concluzii
scrise la dosarul cauzei.
Ministerul Public, referindu-se
la jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale în materie, cu privire la
care arată că îşi menţine valabilitatea şi în prezenta cauză, pune concluzii de
respingere a excepţiei ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 4 iulie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 3.400/212/2007, Judecătoria
Constanţa a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură
penală, excepţie
invocată de Costel Puiu Maftei în dosarul menţionat.
Prin Incheierea din 11 iunie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 24.672/301/2006, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a penală a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Nicolae Cătălin Ţenea în dosarul menţionat.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, asemănătoare în cele două dosare conexate, se susţine, în esenţă,
că textul de lege criticat este neconstituţional, deoarece permite reprezentantului
competent al autorităţii publice să nu soluţioneze plângerea părţii care a
formulat-o în temeiul legii în termenul prevăzut de lege şi, pe cale de
consecinţă, nici să o comunice. Prin această modalitate de legiferare, dreptul
persoanelor de a se adresa instanţei este îngrădit „atâta vreme cât se
recunoaşte, practic, numai dreptul formal de a accede la justiţie, fără
posibilitatea ca partea să poată acţiona, în continuare, în cunoştinţă asupra
fondului chestiunii în litigiu şi fără posibilitatea de a aduce argumente în
susţinerea drepturilor, libertăţilor sau intereselor sale legitime". Se
încalcă, în opinia autorilor excepţiei, şi dreptul la petiţionare, deoarece
acestui drept „îi corespunde obligaţia constituţională a autorităţii de a răspunde
la petiţii în termenele şi condiţiile legii". De asemenea, se susţine că
textul de lege criticat nu stabileşte cu claritate momentul de la care curge
termenul de 20 de zile înăuntrul căruia poate fi sesizată instanţa de judecată,
consecinţa fiind că acest termen „nu poate să înceapă să curgă". Se mai
arată că principiul celerităţii nu poate fi adus ca argument în sprijinul
constituţionalităţii prevederilor criticate deoarece „celeritate înseamnă a
soluţiona în timp util, şi nu un comportament de inacţiune din partea
Ministerului Public".
Judecătoria Constanţa apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură
penală reprezintă de fapt o concretizare a normelor constituţionale ce consacră
dreptul la un proces echitabil, fiind instituit tocmai în vederea respectării
exigenţei termenului rezonabil impusă de art. 21 alin. (3) din Constituţie.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată,
întrucât nu este de acceptat „ca prin anumite prevederi procedurale să se
îngrădească liberul acces la justiţie". Se arată că este inechitabilă
sancţionarea persoanei ale cărei interese au fost vătămate printr-o soluţie a
procurorului pentru lipsa de eficienţă a organului judiciar, respectiv a
prim-procurorului care nu soluţionează plângerea în termenul expres prevăzut de
lege. In sfârşit, se învederează faptul că, în practică, pot apărea şi situaţii paradoxale în care, după promovarea unei
plângeri la instanţă în condiţiile art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală, aşadar fără a se cunoaşte
dispoziţia prim-procurorului, acesta să se pronunţe în sensul admiterii
plângerii.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru
a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate
ridicate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că însăşi Legea
fundamentală oferă legiuitorului posibilitatea să stabilească procedurile şi
termenele în care se exercită acestea, astfel încât instituirea unui termen în
care poate fi uzitată o anumită cale procesuală nu poate fi privită ca o
îngrădire a exercitării unui drept.
Avocatul Poporului apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând şi
jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului,
dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie art. 2781
alin. 2 din Codul de procedură penală, potrivit
căruia, „In cazul în care prim-procurorul parchetului sau, după caz,
procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul şef de
secţie al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori
procurorul ierarhic superior nu a soluţionat plângerea în termenul prevăzut de
art. 277, termenul prevăzut în alin. 1 curge de la data expirării termenului iniţial
de 20 de zile".
Textele constituţionale invocate în susţinerea
excepţiei sunt cele ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi ale art.
51 privind dreptul de petiţionare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea constată că dispoziţiile art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală au mai fost supuse
controlului instanţei de contencios constituţional, prin raportare la
prevederile art. 21 din Constituţie, invocate şi în prezenta cauză, şi cu
motivări similare. Astfel, de exemplu, prin deciziile nr. 598 din 8 noiembrie
2005, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 1.128 din 14 decembrie 2005, şi nr. 232
din 20 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 20 aprilie 2007, Curtea a
respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.
2781 alin. 2 din Codul de procedură penală. Cu acele prilejuri, Curtea a
reţinut că prevederile legale criticate reprezintă o concretizare a normelor
constituţionale ce consacră liberul acces la justiţie şi dreptul la un proces
echitabil, fiind instituite tocmai în vederea respectării exigenţei termenului
rezonabil, impusă de art. 21 alin. (3) din Constituţie.
Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi,
de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia şi
considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea.
Curtea mai constată că art. 51 din Legea fundamentală
nu are incidenţă în cauză, întrucât dispoziţiile legale criticate reglementează
norme de procedură, iar nu aspecte vizând dreptul de petiţionare.
Eventualele abuzuri ale
organelor de urmărire penală sau întârzierile în soluţionarea plângerilor
adresate acestora, la care se face referire în motivarea excepţiei, şi care
constituie, în realitate, cauza nemulţumirii autorilor excepţiei, nu pot
constitui motive de neconstituţionalitate a textului de lege criticat şi, prin
urmare, nu pot fi cenzurate de instanţa de contencios constituţional.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 2781 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Costel
Puiu Maftei în Dosarul nr. 3.400/212/2007 al Judecătoriei Constanţa şi de
Nicolae Cătălin Ţenea în Dosarul nr. 24.672/301/2006 al Tribunalului Bucureşti
- Secţia a II-a penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 octombrie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta