Decizia Nr.880 din 23.10.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Fundaţia „Vox Mentis“ din localitatea Cernica în Dosarul nr. 4/C/2012 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă.Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.397D/2012.La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei, preşedintele fundaţiei, Gabriela Cegolea, şi avocatul Gabriel Ionescu, cu delegaţie depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent-şef referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei a depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea criticii de neconstituţionalitate.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului prezent care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, susţine că art. 9 alin. (3) din Legea nr. 35/2008 este neconstituţional, putând determina obţinerea unui mandat imperativ interzis de art. 69 alin. (2) din Constituţie, deoarece obligă, exclusiv organizaţiile minorităţilor naţionale nereprezentate în Parlament, la dobândirea statutului de utilitate publică pentru a propune candidaţi la alegerile parlamentare. De aceea, consideră ca fiind necesară anularea condiţiei de dobândire a statutului de utilitate publică, cu valabilitate imediată pentru alegerile parlamentare din 2012, şi introducerea în art. 9 alin. (2) din Legea nr. 35/2008 a obligativităţii prezentării listei de membri susţinători din cetăţenii declaraţi la ultimul recensământ ca aparţinând minorităţii naţionale şi pentru candidaţii organizaţiilor minorităţilor naţionale deja reprezentate în Parlament.În continuare, preşedintele acordă cuvântul preşedintelui Fundaţiei „Vox Mentis“, care arată că are dreptul să se prezinte la competiţia pentru alegerile parlamentare din decembrie 2012.Reprezentantul Ministerului Public pune, în principal, concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că autorul excepţiei nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate; în subsidiar, pe fond, consideră critica de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.188/2008.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Sentinţa civilă nr. 3 din 13 octombrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 4/C/2012, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.Excepţia a fost ridicată de Fundaţia „Vox Mentis“ din localitatea Cernica într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva Deciziei nr. 12D/ 11 octombrie 2012 a Biroului Electoral Central, prin care a fost respinsă cererea acesteia de înregistrare a semnului electoral, motivat de faptul că fundaţia nu a făcut dovada că a fost recunoscută de utilitate publică.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 9 alin. (3) din Legea nr. 35/2008 încalcă prevederile art. 69 alin. (2) din Constituţie. În acest sens arată, în esenţă, că se creează o situaţie discriminatorie în favoarea organizaţiilor minorităţilor reprezentate în Parlament la ultimele alegeri, deoarece pentru acestea nu există nicio condiţie necesară depunerii candidaturilor, în timp ce în cazul organizaţiilor nereprezentate în Parlament este impusă, prin textul de lege criticat, condiţia recunoaşterii utilităţii publice.Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost legal sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 9 alin. (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, modificate prin art. I pct. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea şi completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, ordonanţă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 29 august 2008.În prezent, dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut: „Pot depune candidaturi şi alte organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale definite potrivit art. 2 pct. 29, legal constituite, care sunt de utilitate publică şi care prezintă Biroului Electoral Central, în termen de 30 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor, o listă de membri cuprinzând un număr de cel puţin 15% din numărul total al cetăţenilor care, la ultimul recensământ, s-au declarat ca aparţinând minorităţii respective.“Dispoziţiile art. 2 pct. 29, la care se face trimitere în alin. (3), au următoarea redactare: „minoritate naţională - acea etnie care este reprezentată în Consiliul Minorităţilor Naţionale;“.Autorul excepţiei consideră că acest text de lege contravine prevederilor art. 69 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora „Orice mandat imperativ este nul.“Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia consideră că cerinţa prevăzută la art. 9 alin. (3) din Legea nr. 35/2008, şi anume caracterul de utilitate publică al organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, împiedică participarea în cursa alegerilor parlamentare a acelor organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care la alegerile anterioare nu au fost reprezentate în Parlament, în timp ce organizaţiile minorităţilor reprezentate în Parlament la ultimele alegeri au dreptul de a participa la scrutinul electoral, ceea ce „creează condiţiile de mandat imperativ“.De asemenea, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate, prin condiţiile impuse, creează un regim special pentru organizaţiile minorităţilor naţionale, în măsură să justifice reprezentarea reală a membrilor acestora în Parlament.Astfel, cerinţa caracterului de utilitate publică al organizaţiilor minorităţilor naţionale este reglementată prin legea organică în materie electorală, legiuitorul având competenţa exclusivă de a institui modalităţile şi condiţiile de funcţionare a sistemului electoral, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie.În legătură cu acest aspect, Curtea observă că, potrivit art. 38 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, orice fundaţie poate fi recunoscută de Guvernul României ca fiind de utilitate publică dacă îndeplineşte condiţiile impuse de acest text legal şi dacă urmează procedura reglementată de art. 39 şi următoarele din acest act normativ.În continuare, Curtea constată că textul de lege supus controlului de constituţionalitate nu poate fi considerat discriminatoriu, deoarece legiuitorul a urmărit ca prin acesta să acorde şi organizaţiilor minorităţilor nereprezentate în Parlament posibilitatea să participe la alegeri.Astfel, Curtea Constituţională a statuat în jurisprudenţa sa în materie, concretizată prin Decizia nr. 146 din 15 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 11 aprilie 2005, că „organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament nu sunt privilegiate [...], întrucât acestea au îndeplinit condiţii mult mai severe pentru a accede în Parlament“, iar dacă criteriile pe baza cărora acele organizaţii au obţinut la ultimele alegeri un loc în Parlament nu sunt îndeplinite şi la actualele alegeri, acest lucru va rezulta din votul alegătorilor.Totodată, Curtea reţine că asupra constituţionalităţii dispoziţiilor de lege atacate s-a pronunţat prin Decizia nr. 1.188 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008, statuând că dispoziţiile art. 9 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 35/2008 nu aduc atingere prevederilor constituţionale ale art. 4, art. 6 alin. (1), art. 16 alin. (1), art. 37 alin. (1) şi art. 62 alin. (2).În speţă, Curtea reţine, însă, că autorul excepţiei nu a formulat o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci, nemulţumit fiind de soluţia legislativă existentă, solicită modificarea dispoziţiilor de lege criticate, în sensul anulării condiţiei de dobândire a statutului de utilitate publică pentru organizaţiile minorităţilor naţionale nereprezentate în Parlament şi a introducerii obligativităţii prezentării listei de membri susţinători din cetăţenii declaraţi la ultimul recensământ ca aparţinând minorităţii naţionale şi pentru candidaţii organizaţiilor minorităţilor naţionale deja reprezentate în Parlament.De asemenea, Curtea reţine că prevederile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate nu sunt semnificative pentru soluţionarea acesteia. Astfel, prin art. 69 alin. (2) din Constituţie, se respinge mandatul imperativ, irevocabilitatea mandatului parlamentar fiind o protecţie a independenţei parlamentarului în exercitarea mandatului său, în sensul în care Parlamentul nu poate fi tras la răspundere juridică dacă nu îşi respectă angajamentele sau promisiunile.În aceste condiţii, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, aşa cum a fost formulată, are ca finalitate modificarea dispoziţiilor de lege supuse controlului, ceea ce excedează competenţei Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.“Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Fundaţia „Vox Mentis“ din localitatea Cernica în Dosarul nr. 4/C/2012 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 23 octombrie 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent-şef,Doina Suliman