Decizia Nr.877 din 15.12.2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 136 din 22 februarie 2016

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 3 alin. (3) din Legea nr. 133/2011 pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului şi ale art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicată de Florin Popa în Dosarul nr. 1.174/119/2014 al Tribunalului Covasna - Secţia civilă, şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 896 D/2015.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Prim-magistratul-asistent referă că partea Inspectoratul de Poliţie Judeţean Covasna a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită respingerea ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere Decizia nr. 637 din 13 ianuarie 2015 a Curţii Constituţionale.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca devenită inadmisibilă, având în vedere faptul că prin Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, Curtea a admis o excepţie de neconstituţionalitate având acelaşi obiect.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 7 aprilie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.174/119/2014, Tribunalul Covasna - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 3 alin. (3) din Legea nr. 133/2011 pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului şi ale art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. Excepţia a fost ridicată de reclamantul Florin Popa în cadrul acţiunii în contencios administrativ având ca obiect anularea fişei de evaluare pentru perioada 1.12.2012-30.11.2013 şi obligarea pârâtului să emită o altă fişă de evaluare cu respectarea prevederilor legale.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât prevăd ca procedura evaluării profesionale să fie stabilită printr-o normă administrativă, cu o putere juridică inferioară legii organice, respectiv printr-un ordin al ministrului administraţiei şi internelor. Astfel, prin acest text normativ se transmite competenţa constituţională exclusivă a legiuitorului organic de a reglementa în domeniul statutului funcţionarilor publici către o autoritate unipersonală din puterea executivă, şi anume, ministrul administraţiei şi internelor. De asemenea, din coroborarea art. 31, art. 73 şi art. 78 din Constituţie, se deduce că, în situaţia în care legiuitorul constituant a dispus ca un domeniu social să fie reglementat prin lege organică, acesta a urmărit ca reglementarea în cauză să fie adusă şi la cunoştinţa publică, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Susţine, astfel, că prevederile de lege criticate contravin art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie şi încalcă voinţa legiuitorului constituant de transparenţă a reglementării care are ca obiect statutul funcţionarilor publici. Astfel, în aplicarea prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, ministrul administraţiei şi internelor a emis Ordinul nr. 300/2004 şi alte ordine modificatoare, pe care însă „le-a sustras cu rea-credinţă de la formalităţile de publicitate specifice actelor normative." De asemenea precizează că poliţistul este funcţionar public cu statut special, învestit cu exerciţiul autorităţii publice. Totodată, statutul juridic al poliţistului cunoaşte elemente derogatorii de la dispoziţiile generale care reglementează raporturile de muncă, respectiv Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, poliţistul fiind subiect al unui raport de serviciu, raport care ia naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale. De aceea, acest element esenţial privind evaluarea profesională se referă în mod intrinsec la statutul poliţistului, statut care este reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie. Evaluarea profesională, conform art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, se referă la modul de executare a raportului de serviciu, iar, în condiţiile acordării unor calificative inferioare, este afectată executarea raportului de serviciu, putându-se ajunge chiar la încetarea acestuia. În aceste condiţii, evaluarea profesională a poliţistului, ţinând de statutul poliţistului, trebuie reglementată, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, prin lege organică, respectiv Legea nr. 360/2002, lege specială în sensul art. 1 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. De altfel, art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie prevede că regimul general privind raporturile de muncă se reglementează prin lege organică. Având în vedere aceste aspecte, prin delegarea unei competenţe ce aparţine în exclusivitate legiuitorului, către un membru al Guvernului, sunt încălcate prevederile art. 1 alin. (4) din Constituţie referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, precum şi ale art. 1 alin. (5) din Constituţie în componenta sa referitoare la previzibilitatea legii. Astfel, personalul vizat, care se poate raporta, în aceste condiţii, doar la prevederile legii, nu este în măsură să îşi adapteze conduita în mod corespunzător şi nici să aibă reprezentarea corectă a derulării procedurii de evaluare profesională.6. Tribunalul Covasna - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. În acest sens arată că poliţistul este funcţionar public civil, cu statut special, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, şi că, în conformitate cu art. 2 alin. (1) din aceeaşi lege, poliţistul este învestit cu exerciţiul autorităţii publice. În considerarea acestor prevederi legale, statutul său juridic cunoaşte elemente derogatorii de la dispoziţiile generale care reglementează raporturile de muncă, respectiv Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi de la dispoziţiile Legii nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, care reprezintă dreptul comun în materia statutului funcţionarilor publici. Astfel, poliţistul este subiectul unui raport de serviciu, raport care ia naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale. De aceea, aspectele esenţiale ce vizează elemente ale raporturilor de serviciu se referă în mod intrinsec la statutul poliţistului, statut care este reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, respectiv Legea nr. 360/2002. Or, cadrul legal care reglementează procedura de evaluare a poliţistului este Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 300 din 21 iunie 2004, aşa cum se face trimitere prin art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002. În opinia instanţei, normele privind evaluarea profesională, ţinând de statutul poliţistului, trebuie reglementate, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, prin lege organică. Dar prevederile legale criticate deleagă reglementarea acestor aspecte importante privind evaluarea profesională a unui funcţionar public cu statut special ministrului de resort, care este abilitat să emită ordine. Aşadar, se ajunge la situaţia ca un aspect esenţial care vizează executarea şi/sau încetarea raporturilor de serviciu să fie reglementat printr-un act administrativ, care, în cazul de faţă, nici măcar nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, ceea ce este de natură să confere un caracter iluzoriu posibilităţilor autorului excepţiei de neconstituţionalitate de a se apăra în mod eficient. Astfel fiind, şi văzând că dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie prevăd că statutul funcţionarilor publici se reglementează prin lege organică, instanţa apreciază că normele criticate încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţie referitoare la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, prin delegarea unei competenţe ce aparţine în exclusivitate legiuitorului către un membru al Guvernului pentru a stabili procedura de evaluare a poliţistului.7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie prevederile art. I pct. 3 alin. (3) din Legea nr. 133/2011 pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 27 iunie 2011, şi ale art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare. Din examinarea actului de sesizare şi a notelor scrise ale autorului excepţiei se constată că, în realitate, critica de neconstituţionalitate vizează prevederile art. I pct. 3 din Legea nr. 133/2011, prin care dispoziţiile art. 26 din Legea nr. 360/2002 au fost completate cu alin. (3). În aceste condiţii, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins: „Metodologia privind evaluarea poliţistului se stabileşte prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor."11. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (4) şi (5) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale şi obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcţionarilor publici.12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, ulterior sesizării sale în prezenta cauză, a pronunţat Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, prin care a admis o excepţie de neconstituţionalitate cu acelaşi obiect, ridicată într-o altă cauză cu privire la care a fost sesizată, şi a constatat că prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului sunt neconstituţionale. Curtea a reţinut, în esenţă, că prin trimiterea la acte administrative, cu forţă juridică inferioară legii, care să reglementeze, în absenţa unor norme cu forţa juridică a legii organice, evaluarea activităţii şi conduitei poliţistului, textul de lege criticat încalcă prevederile cuprinse în art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie. Sunt încălcate şi dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţie referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat (prin delegarea unei atribuţii ce aparţine în exclusivitate legiuitorului, către un membru al Guvernului), precum şi art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta sa referitoare la previzibilitatea şi accesibilitatea legii, întrucât personalul vizat, care se poate raporta, în aceste condiţii, doar la prevederile lacunare ale legii, nu este în măsură să îşi adapteze conduita în mod corespunzător şi nici să aibă reprezentarea precisă a derulării procedurii de evaluare.13. Având în vedere dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „nu pot face obiectul excepţiei prevederile constate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale", şi reţinând că acest caz de inadmisibilitate a intervenit între momentul sesizării Curţii Constituţionale şi momentul pronunţării instanţei de contencios constituţional prin prezenta decizie, excepţia urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.14. Deşi în cauza de faţă Curtea va pronunţa o soluţie de respingere ca devenită inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, în temeiul deciziei de admitere mai sus menţionate, prezenta decizie poate constitui motiv de revizuire, în condiţiile art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă.15. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicată de Florin Popa în Dosarul nr. 1.174/119/2014 al Tribunalului Covasna - Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Covasna - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 15 decembrie 2015.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEAUGUSTIN ZEGREANPrim-magistrat-asistent,Marieta Safta