Decizia Nr.87 din 16.02.2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Marius Pura în Dosarul nr. 11.881/211/2016 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 233D/2018.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, deoarece autorul acesteia deduce pretinsa neconstituţionalitate din împrejurările particulare ale speţei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Decizia civilă nr. 1.812/A/2017 din 25 octombrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 11.881/211/2016, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Marius Pura într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, coroborate cu ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia învederează, în esenţă, că prevederile criticate sunt neconstituţionale, deoarece modalitatea de comunicare a procesului-verbal de constatare a unei contravenţii prin poştă cu confirmare de primire nu asigură şi comunicarea efectivă a unui document, astfel că această procedură ar trebui să se efectueze prin serviciul „valoare declarată". În acest context, susţine faptul că a primit un plic gol, iar predarea corespondenţei a avut loc acasă la factorul poştal şi a fost deschisă în prezenţa acestuia. În această situaţie, în faţa instanţei de judecată, destinatarul/contravenientul este cel care trebuie să facă dovada că plicul primit nu conţine vreun document şi nu organele care au emis şi transmis procesul-verbal, astfel că se creează o discriminare în ceea ce priveşte egalitatea de arme.6. Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.8. Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituţionale, sens în care menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din actul de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001. Curtea observă că prin art. 20 pct. 9 din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 25 iulie 2018, prevederile art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 au fost modificate, fiind păstrată soluţia legislativă criticată, astfel că, în prezent, au următorul cuprins: „Comunicarea procesului-verbal se face prin poştă, cu aviz de primire, sau prin afişare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operaţiunea de afişare se consemnează într-un proces-verbal, semnat de cel puţin un martor."12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil.13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, potrivit art. 26 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor se înmânează direct contravenientului. Dacă agentul constatator aplică şi sancţiunea, iar contravenientul este prezent la încheierea procesului-verbal, copia acestuia se înmânează contravenientului, făcându-se menţiunea în acest sens în procesul-verbal, iar contravenientul va semna de primire. În situaţia în care contravenientul nu este prezent sau, deşi prezent, refuză să semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia se face de către agentul constatator, în termen de cel mult două luni de la data încheierii. Astfel, textul de lege supus controlului de constituţionalitate instituie modalitatea de comunicare a procesului-verbal, respectiv această operaţiune are loc prin poştă, cu aviz de primire, sau prin afişare la domiciliul sau la sediul contravenientului.14. De asemenea, Curtea observă că Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 cuprinde, în capitolul IV: Căile de atac (art. 31-36), dispoziţii în virtutea cărora împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia. Astfel, potrivit prevederilor art. 31 din acest act normativ, contravenientului i se asigură, fără nicio îngrădire, dreptul de a se adresa justiţiei, acesta putând formula o plângere împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, ocazie cu care poate solicita anularea acestuia. În acest caz, instanţa de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal, având în vedere că art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 prevede faptul ca instanţa competentă să soluţioneze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o şi pe celelalte persoane citate, dacă aceştia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal, implicit şi cu privire la modul de comunicare a procesului-verbal, şi hotărăşte, după caz, asupra sancţiunii/despăgubirii stabilite/măsurii confiscării.15. Astfel, instanţa de judecată, după administrarea întregului probatoriu, este cea care va stabili situaţia de fapt cu privire la comunicarea procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi, în funcţie de cele constatate, va dispune în consecinţă. Prin urmare, dispoziţiile art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, referitoare la comunicarea procesului-verbal de constatare a unei contravenţii, nu constituie, prin ele însele, o nesocotire a dreptului la un proces echitabil prin prisma egalităţii de arme, în speţă critica de neconstituţionalitate fiind expusă şi din perspectiva unei situaţii de aplicare a legii de către organele abilitate să comunice un proces-verbal de contravenţie, iar soluţionarea acestor aspecte intră în competenţa exclusivă a instanţei de judecată, care, în virtutea rolului său activ, poate să întreprindă demersurile necesare pentru a elucida şi aspectele cu privire la realizarea procedurii de comunicare contestate.16. Prin urmare, Curtea observă că dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 stabilesc reguli de procedură clare, precise şi de natură să ofere suficiente garanţii cu privire la verificarea de către instanţa de judecată a legalităţii şi a temeiniciei procesului-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii, inclusiv a modului de comunicare a acestuia, astfel încât să protejeze dreptul la un proces echitabil al contravenientului ca o componentă a accesului liber la justiţie, nefiind astfel încălcate prevederile constituţionale privind egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil prin prisma egalităţii de arme, astfel că excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.17. În ceea ce priveşte instituirea unei alte modalităţi de comunicare a procesului-verbal de constatare a unei contravenţii solicitate de către autorul excepţiei de neconstituţionalitate, se constată că aceasta are valenţele unei propuneri de lege ferenda. Or, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta se pronunţă „numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".18. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marius Pura în Dosarul nr. 11.881/211/2016 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 16 februarie 2021.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. VALER DORNEANUMagistrat-asistent,Ioniţa Cochinţu