Decizia Nr.865 din 26.11.2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 137 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi - Administraţia judeţeană a finanţelor publice Buzău, în Dosarul nr. 581/114/2013/a7 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2904D/2017.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate faţă de jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, întrucât nu au intervenit elemente noi, care să determine schimbarea acesteia.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 5 decembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 581/114/2013/a7, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 137 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi - Administraţia judeţeană a finanţelor publice Buzău, într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se expune situaţia de fapt a cauzei, din care rezultă că lichidatorul judiciar a înscris numai parţial la masa credală creanţa bugetară, iar cealaltă parte a fost respinsă în temeiul art. 137 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, deoarece reprezintă o creanţă defavorizată prin planul de reorganizare, confirmat printr-o sentinţă. Faţă de această împrejurare, se arată că în situaţia în care planul eşuează nu există nicio raţiune pentru care debitorul să fie scutit de obligaţiile fiscale, respectiv să fie descărcat de diferenţa dintre valoarea obligaţiilor pe care le avea înainte de confirmarea planului şi cea prevăzută în plan, cu atât mai mult cu cât suma/creanţa respinsă reprezintă creanţe bugetare rezultate numai din declaraţiile depuse de debitor şi accesoriile pentru neplata în termen a acestora, datorate bugetului de stat. În continuare, se susţin următoarele: prin textul de lege supus controlului de constituţionalitate se tinde la modificarea masei credale şi la fraudarea creditorului bugetar; dispoziţiile art. 137 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 au generat o practică neunitară la nivelul instanţelor de judecată şi numeroase reacţii ale creditorilor; prin dispoziţiile criticate este pus în pericol bugetul public naţional alcătuit din bugetul de stat, bugetul asigurărilor de stat, astfel cum este prevăzut la art. 138 din Constituţie. Prin urmare, art. 137 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 este contrar art. 138 din Legea fundamentală.6. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, motivat de faptul că textul de lege respectă dispoziţiile constituţionale şi principiile de drept în materie, dată fiind şi reglementarea Legii speciale nr. 85/2006, care instituie, la nivel de principiu, egalitatea de tratament între creditori şi nu reglementează vreun tratament preferenţial pentru creditorii bugetari. În plus, dispoziţia legală considerată a fi neconstituţională fundamentează şi face posibilă îndeplinirea scopului procedurii de reorganizare a debitorilor, potrivit planurilor aprobate.7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 137 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, care au următorul cuprins: „(2) La data confirmării unui plan de reorganizare, debitorul este descărcat de diferenţa dintre valoarea obligaţiilor pe care le avea înainte de confirmarea planului şi cea prevăzută în plan."11. Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V - Dispoziţii tranzitorii şi finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituţionalitate asupra prevederilor criticate.12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 138 referitor la bugetul public naţional.13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, prin critica formulată în prezenta cauză, se urmăreşte ca normele supuse controlului de constituţionalitate să primească o anumită interpretare pe care să o realizeze instanţa de contencios constituţional, în funcţie de situaţia particulară a speţei ce aduce în discuţie o creanţă bugetară în contextul în care, astfel cum susţine autoarea excepţiei, dispoziţiile art. 137 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 au generat o practică neunitară la nivelul instanţelor de judecată.14. Faţă de această împrejurare, Curtea observă că susţinerile autoarei excepţiei privesc modul de interpretare şi aplicare a textelor legale de către instanţele de judecată la speţa dedusă judecăţii în ceea ce priveşte natura creanţei şi drepturile ce decurg din calitatea de creditor bugetar. Or, astfel cum a reţinut constant Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, spre exemplu, Decizia nr. 62 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 491 din 10 iunie 2020, paragraful 38, interpretarea şi aplicarea legii în concret la o cauză anume ţin de instituţiile îndrituite cu ducerea la îndeplinire a prevederilor legale, precum şi de instanţele de judecată învestite cu soluţionarea litigiului. 15. Curtea observă că o asemenea critică de neconstituţionalitate este inadmisibilă. De altfel, printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea Constituţională s-a pronunţat cu privire la competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de interpretarea şi/sau aplicarea legii. Prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunţat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei. Aşadar, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie. Aşadar, interpretarea şi aplicarea normelor la litigiul dedus judecăţii reprezintă atribuţia instanţelor de judecată, iar pentru determinarea înţelesului acestora există instituţia recursului în interesul legii sau instituţia hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. 16. De asemenea, Curtea constată că, din evaluarea conţinutului art. 138 din Constituţie invocat în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, reiese că acesta se referă la chestiuni ce ţin de modul de constituire şi de adoptare a bugetului public naţional, iar aspectele vizate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate ţin de colectarea creanţelor fiscale, respectiv formarea, administrarea, întrebuinţarea şi controlul resurselor financiare ale statului, care sunt prevăzute la art. 137 din Constituţie. Prin urmare, şi din această perspectivă excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.17. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 137 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi - Administraţia judeţeană a finanţelor publice Buzău în Dosarul nr. 581/114/2013/a7 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 26 noiembrie 2020.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. VALER DORNEANUMagistrat-asistent,Ioniţa Cochinţu