DECIZIE Nr.
846 din 28 noiembrie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind
taxele judiciare de timbru
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 37 din 18 ianuarie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu
- judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ion Tiucă - procuror
Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind
taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Memos
Import Export" - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 34.127/2/2005 al
Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercială.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de
neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 5 mai 2006, pronunţată în Dosarul
nr. 34.127/2/2005, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercială a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17
din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Memos Import
Export" - S.R.L. din Bucureşti.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de
lege criticate contravin prevederilor art. 16 şi art. 21 alin. (3) din
Constituţie, precum şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului
şi a libertăţilor fundamentale, deoarece textul de lege criticat creează
discriminare între părţile unui proces.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercială apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului,Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru
a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In acest sens face
referire la jurisprudenta în materie a Curţii Constituţionale.
Avocatul Poporului apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând referire la
jurisprudenta în materie a Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Avocatului Poporului şi Guvernului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare
de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, astfel cum au fost modificate prin
art. I pct. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 30/1999
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare
de timbru şi a Ordonanţei Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru
pentru activitatea notarială, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 43 din 29
ianuarie 1999, ordonanţă aprobată prin Legea nr. 169/2001, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din
11 aprilie 2001.
Textul de lege criticat are următorul cuprins:
- Art. 17: „Sunt scutite de
taxa judiciară de timbru cererile şi acţiunile, inclusiv căile de atac
formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaţilor, Preşedinţia României,
Guvernul României, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul
Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public şi de Ministerul
Finanţelor, indiferent de obiectul acestora, precum şi cele formulate de alte
instituţii publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca
obiect venituri publice."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii
legale, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale
art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi şi ale art. 21 referitoare la
dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen
rezonabil. De asemenea, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor art. 6
din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că prin numeroase decizii, de exemplu Decizia nr. 509 din 18 noiembrie
2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 20 ianuarie 2005, a statuat
că principiul egalităţii prevăzut de Constituţie pentru cetăţeni nu poate ca,
prin extensie, să primească semnificaţia unei egalităţi între cetăţeni şi
autorităţile publice. Aşa cum rezultă din dispoziţiile constituţionale ale art.
16, cetăţenii se bucură de drepturile prevăzute în Constituţie şi în legi,
fiind egali în faţa acestora şi a autorităţilor publice, în timp ce
autorităţile publice exercită atribuţiile ce le sunt stabilite de lege,
potrivit competenţei lor, în realizarea funcţiilor pentru care sunt create.
Cu acelaşi prilej, Curtea a arătat că scutirea
autorităţilor publice vizate de textele criticate de taxele judiciare de timbru
este justificată, în mod obiectiv şi raţional, de faptul că autorităţile
respective - creditori bugetari - sunt finanţate de la bugetul de stat pentru a
putea funcţiona, iar taxele respective se fac venit tot la bugetul de stat,
astfel că ar fi absurd ca autorităţile în cauză să fie obligate (formal) să
plătească din buget o taxă care revine aceluiaşi buget. In legătură cu critica
de neconstituţionalitate bazată pe susţinerea că se încalcă dreptul de liber
acces la justiţie, respectiv dreptul la un proces echitabil, Curtea a reţinut
că aceasta este neîntemeiată, întrucât nici dispoziţiile constituţionale ale
art. 21 şi nici cele ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu exclud stabilirea unor
condiţii în legătură cu introducerea acţiunilor în justiţie, între care şi
aceea a plăţii unor taxe, aşa cum nici una dintre aceste prevederi nu
stabileşte gratuitatea serviciului public al justiţiei.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia,
cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi
în cauza de faţă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de
timbru, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Memos Import Export" -
S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 34.127/2/2005 al Curţii de Apel Bucureşti -
Secţia a VI-a comercială.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din 28 noiembrie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Maritiu