DECIZIE Nr.
843 din 8 iulie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 550/2002
privind vanzarea spatiilor comerciale proprietate privata a statului si a celor
de prestari de servicii, aflate in administrarea consiliilor judetene sau a
consiliilor locale, precum si a celor aflate in patrimoniul regiilor autonome
de interes local
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 578 din 31 iulie 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă -
procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 550/2002
privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor
de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum
şi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local, excepţie
ridicată de Societatea Comercială „Incitato Fortyogo" - S.R.L. din Târgu
Secuiesc în Dosarul nr. 855/119/2007 al Curţii de Apel Braşov - Secţia
contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, prin
avocat Neculai Anton, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare
a fost legal îndeplinită.
Avocatul autorului excepţiei susţine admiterea acesteia
şi constatarea neconstituţionalităţii tezei finale a alin. (3) din art. 8 al
Legii nr. 550/2002 care consacră caracterul definitiv şi irevocabil al
hotărârii judecătoreşti prin care se stabileşte preţul de vânzare al spaţiului
comercial sau de prestări de servicii, aflat în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale sau
al celui aflat în patrimoniul regiilor autonome de interes local. Această
dispoziţie privează partea interesată de posibilitatea de a formula o cale de
atac, împrejurare ce este de natură a contraveni art. 21 alin. (1), (2) şi (3),
art. 24 şi art. 126 alin. (6) din Constituţie.
Reprezentantul Ministerului
Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de
neconstituţionalitate, arătând că liberul acces la justiţie nu presupune
accesul la toate gradele de jurisdicţie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 14 martie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 855/119/2007, Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios
administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 550/2002
privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor
de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a
consiliilor locale, precum şi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local, excepţie ridicată
de Societatea Comercială „Incitato Fortyogo" - S.R.L. din Târgu Secuiesc.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată că teza finală a art. 8 alin. (3) din Legea nr.
550/2002, potrivit căreia hotărârea pronunţată de instanţă cu privire la preţul
de vânzare al spaţiilor comerciale ce fac obiectul de reglementare a legii este
definitivă şi irevocabilă, contravine prevederilor constituţionale referitoare
la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces
echitabil.
Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios
administrativ şi fiscal consideră excepţia de
neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că legiuitorul
poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de
procedură, pe care persoanele interesate să le utilizeze, în formele şi
modalităţile stabilite de lege.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art.
1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 8 alin. (3) din Legea nr. 550/2002 privind
vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de
prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a
consiliilor locale, precum şi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome
de interes local, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 803 din 5 noiembrie 2002, care
au următorul conţinut: „Raportul de evaluare şi stabilirea preţului de
vânzare pot fi contestate de persoanele interesate, în termen de 5 zile de la
depunerea raportului, la secţia de contencios administrativ a tribunalului.
Judecata se face de urgenţă, cu citarea contestatorului, a comisiei şi a
evaluatorului. Comisia este reprezentată de preşedintele acesteia. Participarea
procurorului este obligatorie. Hotărârea este definitivă şi irevocabilă."
Autorul excepţiei susţine că aceste dispoziţii încalcă
prevederile constituţionale ale art. 21 referitoare la accesul liber la
justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul la apărare
şi art. 126 alin. (6) care consacră controlul judecătoresc al actelor
administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului
administrativ.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că s-a mai pronunţat în sensul constituţionalităţii prevederilor art. 8
alin. (3) din Legea nr. 550/2002, chiar sub aspectele avute în vedere de către
autorul excepţiei. Astfel, prin Decizia nr. 161 din 28 februarie 2006,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273 din 27 martie 2006, Curtea a statuat că Legea fundamentală
nu cuprinde dispoziţii care să prevadă căile de atac împotriva hotărârilor
judecătoreşti, stabilind în art. 129 că acestea se exercită „în condiţiile
legii". Cu acelaşi prilej, Curtea a arătat că accesul la justiţie nu
presupune şi accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte
justiţia, iar instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa
instanţelor judecătoreşti, deci şi reglementarea căilor ordinare sau
extraordinare de atac, este de competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate
institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de
procedură. Astfel, accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul la toate
structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac.
De asemenea, Curtea a apreciat că nici măcar Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu prevede un
dublu grad de jurisdicţie, această garanţie procedurală existând doar în
materie penală, potrivit art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţie, în timp ce
în celelalte domenii are aplicabilitate textul art. 13 din Convenţie. Astfel,
textul art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale presupune doar existenţa posibilităţii efective de a
supune judecăţii unei instanţe naţionale cazul violării unui drept consacrat de
Convenţie (Cauza „Kudla împotriva Poloniei", 2000) şi, în consecinţă, „nu impune un anumit număr al gradelor de
jurisdicţie sau un anumit număr al căilor de atac".
Neexistând elemente noi, de natură a determina
schimbarea jurisprudenţei Curţii, considerentele şi soluţia deciziei mai sus
amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
In ceea ce priveşte critica
referitoare la încălcarea prevederilor constituţionale cuprinse în art. 126
alin. (6), Curtea reţine că acestea garantează controlul judecătoresc al
actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului
administrativ. Or, dispoziţiile legale criticate constituie tocmai expresia
transpunerii în legislaţie a acestui principiu constituţional, asigurând
accesul la o instanţă judecătorească, respectiv secţia de contencios
administrativ a tribunalului, al persoanelor nemulţumite de preţul stabilit
prin raportul de evaluare întocmit de persoanele autorizate, potrivit legii,
selectate de comisiile pentru vânzarea spaţiilor comerciale sau de prestări de
servicii constituite în localităţile în care există spaţii care cad sub
incidenţa Legii nr. 550/2002. Aşadar, întrucât actul administrativ este supus
controlului judecătoresc, critica cu un atare obiect este lipsită de temei
constituţional.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 550/2002 privind vânzarea
spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări de
servicii, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor
locale, precum şi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes
local, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Incitato Fortyogo" -
S.R.L. din Târgu Secuiesc în Dosarul nr. 855/119/2007 al Curţii de Apel Braşov
- Secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 iulie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu