DECIZIE Nr.
827 din 16 noiembrie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002 privind
gratierea unor pedepse si inlaturarea unor masuri si sanctiuni
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 39 din 18 ianuarie 2007
Ion Predescu -
preşedinte
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002 privind
graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni, excepţie
ridicată de Adrian Maticiuc în Dosarul nr. 1.569/2006 al Tribunalului Iaşi.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca
neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor
din Legea fundamentală referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 23 mai 2006, pronunţată în Dosarul
nr. 1.569/2006, Tribunalul Iaşi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 din Legea nr. 543/2002 privind
graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni, excepţie ridicată de Adrian Maticiuc în dosarul de mâi sus având ca
obiect soluţionarea unei cauze penale aflate în calea de atac a apelului.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile
legale criticate creează o situaţie mai grea inculpaţilor condamnaţi definitiv,
cărora li s-a acordat suspendarea executării pedepsei şi care în cursul
termenului de încercare beneficiază de graţiere, faţă de situaţia inculpaţilor
care săvârşesc cu intenţie o nouă faptă penală ce atrage o nouă condamnare.
Astfel, cei dintâi pierd şi beneficiul graţierii şi avantajul suspendării
condiţionate.
Tribunalul Iaşi opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată,
deoarece graţierea reprezintă un act de clemenţă al legiuitorului şi care în
cazul Legii nr. 543/2002, este condiţionat de b atitudine ulterioară aplicării
acesteia, şi anume a comite alte fapte penale într-o perioadă de trei ani.
Aceste dispoziţii se referă la toate categoriile de infractori care au
beneficiat de graţiere.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr.'47/1992, încheierea
de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece art. 7 din Legea
nr. 543/2002 instituie cu caracter general o cauză de revocare a beneficiului
graţierii, şi anume săvârşirea unei noi infracţiuni, cu intenţie, în decurs de
3 ani. Incidenţa altor instituţii ale dreptului penal cum este suspendarea
condiţionată a executării pedepsei, de care beneficiază unii condamnaţi, nu
este de natură a aduce atingere principiului egalităţii în faţa legii a
cetăţenilor, dispoziţiile legii privind graţierea unor pedepse fiind comune tuturor
categoriilor de condamnaţi.
Compararea condiţiilor unei legi de graţiere cu cele
ale suspendării condiţionate nu se poate justifica, deoarece ambele instituţii
sunt „facultăţi ale legiuitorului, respectiv judecătorului, şi nu drepturi
absolute, ci doar vocaţii ale persoanei condamnate".
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece normele
criticate care stabilesc consecinţele comiterii unei noi fapte antisociale de
către persoanele care au beneficiat de graţiere se aplică în mod egal tuturor
celor aflaţi în situaţia prevăzută de ipoteza normei legale, fără nicio
discriminare pe considerente arbitrare.
In plus, legiuitorul, în exercitarea competenţei sale,
are deplina libertate de a stabili condiţiile graţierii, referitoare la oricare
dintre elementele răspunderii juridice, şi anume categoriile de fapte
antisociale pentru care s-au aplicat pedepse sau alte sancţiuni, categoriile de
sancţiuni aplicate făptuitorilor şi cuantumul acestora, persoana făptuitorilor
şi forma de vinovăţie, precum şi cu privire la alte elemente ce ţin de limitele
graţierii ori consecinţele comiterii unor noi fapte antisociale de către
persoanele care au beneficiat de actul de clemenţă.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând Incheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională constată că a fost legal
sesizată si este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia
de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor
pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 4
octombrie 2002, care au următorul conţinut:
„Persoanele graţiate care, în curs de 3 ani,
săvârşesc cu intenţie o infracţiune vor executa, pe lângă pedeapsa stabilită
pentru acea infracţiune, şi pedeapsa sau restul de pedeapsă rămas neexecutat ca
urmare a aplicării prezentei legi."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că
prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituţionale
ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 543/2002 au mai fost supuse
controlului instanţei de contencios constituţional prin raportare la aceleaşi
prevederi din Legea fundamentală invocate şi în prezenta cauză. Astfel, prin
Decizia nr. 104 din 9 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 166
din 21 februarie 2006, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia pentru
considerentele acolo arătate.
Deoarece până în prezent nu au
intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei
jurisprudenţe, considerentele deciziei de mai sus îşi păstrează valabilitatea
şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum
si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi
înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni, excepţie ridicată de Adrian Maticiuc în
Dosarul nr. 1.569/2006 al Tribunalului Iaşi.
Definitivă şi generai obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 noiembrie 2006.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru