DECIZIE Nr. 8
din 9 ianuarie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 340-368 din Codul de procedura
civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 73 din 31 ianuarie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader
- judecător
Ion Tiucă - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 340-368 din Codul de procedură
civilă, excepţie ridicată de Măricel Ochişor si Culina Ochişor în Dosarul nr.
4.364/2006 al Tribunalului Iaşi - Secţia contencios administrativ.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului
Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca
fiind neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 28 iunie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 4.364/2006, Tribunalul Iaşi - Secţia contencios administrativ a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.
340-368 din Codul de procedură civilă, excepţie
ridicată de Măricel Ochişor şi Culina Ochişor.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii arată că textele de lege criticate fac referire la o
instanţă excepţională, prohibită de Constituţie, constituită din persoane care
nu sunt magistraţi independenţi, nu se supun legii, dar care judecă litigii a
căror soluţionare intră în competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti,
potrivit Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Astfel, arbitrii nu
pot constitui o instanţă imparţială şi independentă, în sensul dispoziţiilor
art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,
întrucât procedura în faţa tribunalelor arbitrale nu este publică şi nici
gratuită, iar hotărârea prin care se soluţionează litigiul nu este supusă decât
unei căi extraordinare de atac, respectiv acţiunea în
anulare.
Tribunalul laşi - Secţia contencios administrativ apreciază excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.
340 - 368 din Codul de procedură civilă ca fiind neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate
ridicată.
Guvernul arată că
instanţa arbitrală nu reprezintă o instanţă extraordinară, ci o alternativă
oferită părţilor la procedura dreptului comun, la care pot apela fără nicio restricţie, arbitrajul fiind o opţiune,
iar nu o obligaţie. Procedura arbitrajului lasă la latitudinea părţilor multe
dintre aspectele procedurale şi oferă o mai mare libertate decizională decât în
cazul desfăşurării procesului la instanţele judecătoreşti. Nu se poate pune,
deci, problema încălcării drepturilor consacrate în Constituţie, atât timp cât
părţile sunt cele care decid prin convenţia arbitrală cu privire la modalitatea
de soluţionare a litigiului.
Avocatul Poporului arată
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege
criticate fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale
invocate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2),ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 340 - 368, respectiv cartea IV „Despre arbitraj" a Codului
de procedură civilă.
Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile de lege
criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 referitoare la
accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 124 - 127
privitoare la înfăptuirea justiţiei, statutul judecătorilor, instanţele
judecătoreşti şi caracterul public al dezbaterilor, precum şi ale art. 129
privind folosirea căilor de atac.
De asemenea, autorul mai invocă
şi încălcarea prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că arbitrajul constituie o excepţie de la principiul potrivit căruia
înfăptuirea justiţiei se realizează prin instanţele judecătoreşti şi reprezintă
acel mecanism juridic eficient, menit să asigure o judecată imparţială, mai
rapidă şi mai puţin formală, confidenţială, finalizată prin hotărâri
susceptibile de executare silită.
Arbitrajul se organizează şi se desfăşoară potrivit
convenţiei arbitrale încheiate între părţi, cu respectarea principiului
libertăţii de voinţă a acestora, sub rezerva respectării ordinii publice, a
bunelor moravuri, precum şi a dispoziţiilor imperative ale legii, aşa cum
prevede art. 341 din Codul de procedură civilă. Prin urmare, părţile pot
stabili, prin convenţia arbitrală sau printr-un act adiţional încheiat
ulterior, normele privind constituirea tribunalului arbitrai, numirea,
revocarea şi înlocuirea arbitrilor, termenul şi locul arbitrajului, normele de
procedură pe care tribunalul arbitrai trebuie să le urmeze în judecarea
litigiului şi, în general,
orice alte norme privind buna desfăşurare a arbitrajului. In cazul în care
părţile nu au convenit asupra unor asemenea norme, tribunalul arbitrai va putea
reglementa procedura ce urmează să fie aplicată.
Aşa fiind, Curtea observă că incidenţa dispoziţiilor
legale criticate este subsecventă acordului de voinţă intervenit între părţile
care au încheiat convenţia arbitrală şi care au optat pentru soluţionarea
litigiului de către un tribunal arbitrai. Imprejurarea că autorul excepţiei a
achiesat la soluţionarea litigiului pe această cale, deşi cunoştea sau ar fi
trebuit să cunoască dispoziţiile legale referitoare la judecarea litigiului de
o asemenea instituţie, precum şi consecinţele juridice ale aplicării lor, nu îl
îndreptăţeşte să se prevaleze
de necunoaşterea legii şi deci lipseşte de temei critica reglementării în
cauză.
In ceea ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor
art. 126 alin. (5) referitoare la interzicerea înfiinţării de instanţe
extraordinare, Curtea constată că instanţele de arbitraj comercial nu întrunesc
trăsăturile caracteristice instanţelor extraordinare, întrucât procedura urmată
de acestea nu încalcă şi nici nu restrânge drepturile procesuale ale părţilor
prevăzute în Codul de procedură civilă şi nici alte drepturi sau libertăţi ale
acestora. Curtea reţine că însăşi Constituţia, în art. 146 lit. d), recunoaşte
existenţa instanţelor de arbitraj comercial, precizând că excepţiile de
neconstituţionalitate pot fi ridicate şi în faţa acestor instanţe, pe lângă
cele judecătoreşti.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 340-368 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de
Măricel Ochişor şi Culina Ochişor în Dosarul nr. 4.364/2006 al Tribunalului
Iaşi - Secţia contencios administrativ.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 ianuarie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu