Augustin Zegrean |
- preşedinte |
Aspazia Cojocaru |
- judecător |
Acsinte Gaspar |
- judecător |
Petre Lăzăroiu |
- judecător |
Mircea Ştefan Minea |
- judecător |
Iulia Antoanella Motoc |
- judecător |
Ion Predescu |
- judecător |
Puskás Valentin Zoltán |
- judecător |
Tudorel Toader |
- judecător |
Valentina Bărbăţeanu |
- magistrat-asistent |
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 alin. (2) lit. a) şi alin. (3) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie ridicată de Yu Meifang în Dosarul nr. 1.928/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Se prezintă domnul Ioan Budura, în calitate de interpret autorizat de limba chineză solicitat pentru a asigura traducerea în cauză.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 25 iunie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 1.928/2/2010, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 alin. (2) lit. a) şi alin. (3) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie ridicată de Yu Meifang într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva deciziei Oficiului Român pentru Imigrări de returnare a acestuia şi de respingere a cererii de prelungire a dreptului de şedere în România.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul excepţiei susţine că textele de lege ce formează obiect al acesteia sunt lipsite de precizie şi claritate, neîndeplinind „criteriul de calitate prevăzut de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în înţelesul dat de practica jurisprudenţială a Curţii Europene a Drepturilor Omului“. Aceasta, deoarece textele de lege criticate nu conţin prevederi referitoare la situaţii similare cu cea în care se află autorul excepţiei, nefăcând precizări „nici asupra documentelor cerute pentru a face dovada desfăşurării unei activităţi în conformitate cu planul de afaceri, nici asupra criteriilor de evaluare“. Ca urmare a lipsei de precizie şi claritate, este afectată însăşi substanţa dreptului dedus judecăţii, ceea ce aduce o vătămare gravă dreptului la un proces echitabil.Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 55 alin. (2) lit. a) şi alin. (3) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008. Textele de lege criticate au următorul cuprins:– Art. 55 alin. (2) lit. a) şi alin. (3) lit. b): „(2) Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporară se pot acorda dacă străinul îndeplineşte următoarele condiţii:a)activitatea societăţii comerciale se desfăşoară în conformitate cu planul de afaceri; [...](3) Dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute în prezentul articol se face cu următoarele documente: [...] b)documentele care atestă că activitatea se desfăşoară în conformitate cu planul de afaceri.“În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 21 alin. (3) din Constituţie şi celor ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care consacră dreptul la un proces echitabil. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că are o bogată jurisprudenţă în acest domeniu, putând fi menţionate, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 219 din 17 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 25 martie 2009, sau Decizia nr. 42 din 20 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 8 martie 2011. Cu acele prilejuri, Curtea a reţinut că textele de lege criticate sunt suficient de clare şi precise încât destinatarii acestora să aibă o reprezentare adecvată a semnificaţiei acestora, iar o eventuală enumerare limitativă a documentelor ce pot fi prezentate în scopul dovedirii conformităţii activităţii economice desfăşurate de societatea comercială la care străinul solicitant al prelungirii dreptului de şedere este acţionar sau asociat ar putea genera consecinţe nefavorabile. De asemenea, Curtea a statuat că prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate nu sunt de natură să aducă atingere dreptului la un proces echitabil, întrucât etapa analizării cererii de către Oficiul Român pentru Imigrări cuprinde exclusiv operaţiuni administrative, cărora nu li se aplică exigenţele unui proces echitabil. În cazul contestării deciziei Oficiului Român pentru Imigrări, instanţa judecătorească se va pronunţa asupra plângerii în cadrul unui proces, al cărui caracter echitabil nu poate fi însă afectat de cerinţa prevăzută de textele de lege criticate. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 alin. (2) lit. a) şi alin. (3) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie ridicată de Yu Meifang în Dosarul nr. 1.928/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 iunie 2011. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu