DECIZIE Nr.
777 din 1 iulie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 si ale art. 278 1 din Codul de
procedura penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 584 din 4 august 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu
-judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin
Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Oana Cristina Puică - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 şi ale art. 2781 din Codul de procedură penală,
excepţie ridicată de Societatea Agricolă Inoteşti din comuna Colceag, judeţul
Prahova, în dosarele nr. 1.576/259/2007 şi nr. 1.584/259/2007, respectiv de
Societatea Agricolă Inoteşti din comuna Colceag, judeţul Prahova, şi Marin Duţă
în Dosarul nr. 1.424/259/2007, toate aceste dosare fiind ale Tribunalului
Prahova - Secţia penală.
La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, Marin
Duţă, personal şi în calitate de reprezentant legal al Societăţii Agricole
Inoteşti din comuna Colceag, judeţul Prahova, lipsind cealaltă parte, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere că excepţiile de
neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 239D/2008, nr. 430D/2008 şi nr.
431 D/2008 au obiect identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării
cauzelor.
Autorul excepţiei arată că nu este de acord cu
conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului
Public nu se opune conexării cauzelor.
Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr.
47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 430D/2008
şi nr. 431 D/2008 la Dosarul nr. 239D/2008, care este
primul înregistrat.
Cauza se află în stare de judecată.
Marin Duţă arată că recuză „completul de
judecată", în temeiul art. 27 pct. 1, 7 şi 8 din Codul de procedură
civilă, având în vedere refuzul Curţii „de a asigura dreptul la apărare, la
susţinerea cauzei", respectiv „de a menţiona obiectul dosarului în care
s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate", şi depune la dosar
concluzii scrise în acest sens. De asemenea, arată că recuză şi procurorul de
şedinţă.
Curtea, deliberând, respinge
cererea autorului excepţiei privind recuzarea, întrucât, potrivit art. 55 din
Legea nr. 47/1992, în faţa Curţii Constituţionale nu sunt aplicabile
dispoziţiile Codului de procedură civilă privind recuzarea judecătorilor.
Autorul excepţiei solicită admiterea excepţiei de
neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată şi depune la dosar note
scrise privind obiectul dosarelor în care a ridicat excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 şi ale art. 2781 din Codul de procedură penală,
precum şi un centralizator cu cheltuielile judiciare aferente dosarelor aflate
pe rolul instanţelor de judecată şi în care este implicat în nume propriu sau
în calitate de reprezentant legal al Societăţii Agricole Inoteşti din comuna
Colceag, judeţul Prahova.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens
jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 30 ianuarie
2008 şi încheierile din 13 februarie 2008, pronunţate în dosarele nr.
1.576/259/2007, nr. 1.424/259/2007 şi nr. 1.584/259/2007, Tribunalul Prahova
- Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 278 şi ale art. 2781 din Codul de procedură penală. Excepţia
a fost ridicată de Societatea Agricolă Inoteşti din comuna Colceag, judeţul
Prahova, şi de Marin Duţă cu ocazia soluţionării recursurilor privind sentinţe
penale prin care au fost respinse plângerile împotriva unor acte de netrimitere
în judecată ale procurorilor.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că textele de lege atacate
„reprezintă un cumul de escrocherii ale breslei juridice, angrenată în
distrugerea, furtul avuţiei naţionale, în legătură cu bandele de hoţi-infractori
care sunt favorizaţi". Mai arată că „dosarele judecătoreşti şi de
cercetare penală sunt falsificate, vândute şi cumpărate".
Tribunalul Prahova - Secţia penală apreciază că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate nu
contravin dispoziţiilor constituţionale invocate.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând trimitere la
deciziile Curţii Constituţionale nr. 76/1999, nr. 61/2000, nr. 437/2004, nr.
80/2005, nr. 297/2005,nr. 64/2006, nr. 165/2006 şi nr. 423/2006.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile art. 278 şi ale art. 2781 din Codul de procedură penală sunt constituţionale. Arată că
textele de lege criticate nu încalcă prevederile din Constituţie invocate de
autorii excepţiei.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de
sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele
întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 278 şi ale art. 2781 din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins:
- Art. 278: „Plângerea
împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe
baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă de prim-procurorul parchetului
sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel
ori de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de
Justiţie.
In cazul când măsurile şi actele sunt ale prim-procurorului
ori ale procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau ale
procurorului şef de secţie al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de
Justiţie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispoziţiilor date de către aceştia, plângerea se rezolvă de
procurorul ierarhic superior.
In cazul rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale
sau al ordonanţei ori, după caz, al rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub
urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, plângerea se face în termen
de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonanţă sau rezoluţie,
persoanelor interesate, potrivit art. 228 alin. 6, art. 246 alin. 1 şi art. 249
alin. 2.
Rezoluţiile sau
ordonanţele prin care se soluţionează plângerile împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor
de neîncepere a urmăririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmărire
penală ori de încetare a urmăririi penale, se comunică persoanei care a făcut
plângerea şi celorlalte persoane interesate.
Dispoziţiile art. 275-277 se aplică în mod corespunzător";
- Art. 2781: „După respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluţiei de
neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de
clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale,
date de procuror, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror
interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de
la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277
şi 278, la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii,
competenţa să judece cauza în primă instanţă. Plângerea poate fi făcută şi
împotriva dispoziţiei de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu.
In cazul în care prim-procurorul parchetului sau,
după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel,
procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi
Justiţie ori procurorul ierarhic superior nu a soluţionat plângerea în termenul
prevăzut în art. 277, termenul prevăzut în alin. 1 curge de la data expirării
termenului iniţial de 20 de zile.
Dosarul va fi trimis
de parchet judecătorului, în termen de 5 zile de la primirea adresei prin care
se cere dosarul.
Persoana faţă de care s-a dispus neînceperea
urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi
penale, precum şi persoana care a făcut plângerea se citează. Neprezentarea
acestor persoane, legal citate, nu împiedică soluţionarea cauzei. Când judecătorul
consideră că este absolut necesară prezenţa persoanei lipsă, poate lua măsuri
pentru prezentarea acesteia.
La judecarea
plângerii, prezenţa procurorului este obligatorie.
La termenul fixat pentru judecarea plângerii,
judecătorul dă cuvântul persoanei care a făcut plângerea, persoanei faţă de
care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală
sau încetarea urmăririi penale şi apoi procurorului.
Judecătorul, soluţionând plângerea, verifică
rezoluţia sau ordonanţa atacată, pe baza lucrărilor şi a materialului din
dosarul cauzei şi a oricăror înscrisuri noi prezentate.
Judecătorul pronunţă una dintre următoarele soluţii:
a)respinge plângerea, prin sentinţă, ca tardivă sau
inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată, menţinând rezoluţia sau ordonanţa
atacată;
b) admite plângerea, prin sentinţă, desfiinţează
rezoluţia sau ordonanţa atacată şi trimite cauza procurorului, în vederea
începerii sau redeschiderii urmăririi penale, după caz.
Judecătorul este obligat să arate motivele pentru
care a trimis cauza procurorului, indicând totodată faptele şi împrejurările ce
urmează a fi constatate şi prin care anume mijloace de probă;
c) admite plângerea, prin încheiere, desfiinţează
rezoluţia sau ordonanţa atacată şi, când probele existente la dosar sunt
suficiente, reţine cauza spre judecare, în complet legal constituit,
dispoziţiile privind judecata în primă instanţă şi căile de atac aplicându-se
în mod corespunzător.
In cazul prevăzut în alin. 8 lit. c), actul de sesizare
a instanţei îl constituie plângerea persoanei la care se referă alin. 1.
Hotărârea judecătorului pronunţată potrivit alin. 8
lit. a) şi b) poate fi atacată cu recurs de procuror, de persoana care a făcut
plângerea, de persoana faţă de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale,
scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale, precum şi de
orice altă persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate.
In situaţia prevăzută în alin. 8 lit. a), persoana
în privinţa căreia judecătorul, prin hotărâre definitivă, a decis că nu este
cazul să se înceapă ori să se redeschidă urmărirea penală nu mai poate fi
urmărită pentru aceeaşi faptă, afară de cazul când s-au descoperit fapte sau
împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de organul de urmărire penală şi nu a
intervenit unul dintre cazurile prevăzute în art. 10.
Judecătorul este obligat să rezolve plângerea în
termen de cel mult 30 de zile de la primirea
acesteia.
Plângerea greşit îndreptată se trimite organului
judiciar competent."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi
legale, autorii excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale
art. 1 alin. (3) şi (5) cu privire la statul român, ale art. 16 alin. (1) şi
(2) referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la
justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale art. 40 referitoare la dreptul
la asociere, ale art. 44 cu privire la dreptul de proprietate privată, ale art.
124 alin. (1) şi (2) privind înfăptuirea justiţiei şi ale art. 131 referitoare
la rolul Ministerului Public.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că prevederile art. 278 şi ale art. 2781 din Codul de procedură penală au fost
supuse în numeroase rânduri controlului instanţei de contencios constituţional,
prin raportare la dispoziţii din Legea fundamentală invocate şi în prezenta
cauză şi cu motivări similare, Curtea statuând, în mod constant, că textele de
lege criticate nu încalcă egalitatea în drepturi, liberul acces la justiţie şi
dreptul la un proces echitabil, ci dau expresie acestor garanţii
constituţionale. Astfel, prin Decizia nr. 80 din 5 februarie 2008, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 28 februarie 2008, Curtea
a reţinut că dispoziţiile art. 278 şi ale art. 2781 din Codul de procedură penală au instituit posibilitatea
cenzurării actelor procurorului de către instanţele judecătoreşti, asigurând
prin aceasta accesul la justiţie al persoanelor nemulţumite de soluţiile date
de procuror în faza de urmărire penală a procesului penal. Astfel, părţile au
posibilitatea să îşi apere drepturile şi interesele în cursul judecăţii, prin
mijloacele prevăzute de lege şi cu respectarea tuturor garanţiilor procesuale.
In acelaşi sens sunt şi Decizia
nr. 66 din 3 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 142 din 17 februarie 2005, Decizia nr. 840 din 2 octombrie 2007,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 29 octombrie
2007, şi Decizia nr. 355 din 20 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 272 din 7 aprilie 2008.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
ducă la reconsiderarea acestei jurisprudenţe, atât soluţia, cât şi
considerentele de principiu cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează
valabilitatea şi în cauza de faţă.
In ceea ce priveşte criticile referitoare la
falsificarea, vânzarea şi cumpărarea dosarelor judecătoreşti şi de cercetare
penală, precum şi la favorizarea bandelor de infractori, aceste aspecte nu
intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, ci
sunt de competenţa instanţelor de judecată, în cadrul căilor de atac prevăzute
de lege.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 şi ale art. 2781 din Codul de procedură penală,
excepţie ridicată de Societatea Agricolă Inoteşti din comuna Colceag, judeţul
Prahova, în dosarele nr. 1.576/259/2007 şi nr. 1.584/259/2007, respectiv de
Societatea Agricolă Inoteşti din comuna Colceag, judeţul Prahova, şi Marin Duţă
în Dosarul nr. 1.424/259/2007, toate aceste dosare fiind ale Tribunalului
Prahova - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 1 iulie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puică