Decizia Nr.768 din 16.06.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află pronunţarea asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 367¹ din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Gabriela Style“ - S.R.L. din Piteşti în Dosarul nr. 2.824/325/2010 al Judecătoriei Timişoara şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2160D/2010.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că în dosar a fost depusă o cerere din partea autorului excepţiei prin care solicită Curţii Constituţionale acordarea unui nou termen de judecată, în vederea angajării unui apărător.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii formulate.Deliberând, Curtea Constituţională respinge cererea de amânare, deoarece autorul cererii nu a învederat motive temeinice care să justifice acordarea unui nou termen pentru pregătirea apărării, având suficient timp de la data invocării excepţiei, 30 aprilie 2010, până în prezent.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 737/2009.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 30 aprilie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 2.824/325/2010, Judecătoria Timişoara a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 367¹ din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Gabriela Style“ - S.R.L. din Piteşti într-o cauză având ca obiect o cerere de învestire cu formulă executorie.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că dispoziţiile art. 367¹ din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale, întrucât permit învestirea cu formulă executorie a unor hotărâri arbitrale fără ca instanţa judecătorească să verifice regularitatea respectivelor hotărâri. Mai mult, lipsa citării la termenul de judecată, precum şi lipsa căii de atac împotriva încheierii de învestire constituie argumente suficiente care demonstrează încălcarea prevederilor constituţionale referitoare la dreptul la un proces echitabil.Judecătoria Timişoara apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată. Liberul acces la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiţia se înfăptuieşte, fiind de competenţa exclusivă a legiuitorului instituirea regulilor de desfăşurare a procesului.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei îl reprezintă prevederile art. 367¹ din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut: „La cererea părţii câştigătoare, hotărârea arbitrală se învesteşte cu formulă executorie.Încheierea de învestire se dă de către instanţa judecătorească prevăzută de art. 342, fără citarea părţilor, în afară de cazul în care există îndoieli cu privire la regularitatea hotărârii arbitrale, când se vor cita părţile.“În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetăţeni, art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi şi art. 21 alin. (1) şi (3) privind accesul liber la justiţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că a mai analizat constituţionalitatea prevederilor din Codul de procedură civilă referitoare la arbitraj prin raportare la textele constituţionale invocate în cauza de faţă. Astfel, prin Decizia nr. 8 din 9 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 31 ianuarie 2007, sau prin Decizia nr. 637 din 28 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 27 iulie 2009, Curtea a reţinut că „arbitrajul constituie o excepţie de la principiul potrivit căruia înfăptuirea justiţiei se realizează prin instanţele judecătoreşti şi reprezintă acel mecanism juridic eficient, menit să asigure o judecată imparţială, mai rapidă şi mai puţin formală, confidenţială, finalizată prin hotărâri susceptibile de executare silită.Arbitrajul se organizează şi se desfăşoară potrivit convenţiei arbitrale încheiate între părţi, cu respectarea principiului libertăţii de voinţă a acestora, sub rezerva respectării ordinii publice, a bunelor moravuri, precum şi a dispoziţiilor imperative ale legii, aşa cum prevede art. 341 din Codul de procedură civilă. Prin urmare, părţile pot stabili, prin convenţia arbitrală sau printr-un act adiţional încheiat ulterior, normele privind constituirea tribunalului arbitral, numirea, revocarea şi înlocuirea arbitrilor, termenul şi locul arbitrajului, normele de procedură pe care tribunalul arbitral trebuie să le urmeze în judecarea litigiului şi, în general, orice alte norme privind buna desfăşurare a arbitrajului. În cazul în care părţile nu au convenit asupra unor asemenea norme, tribunalul arbitral va putea reglementa procedura ce urmează să fie aplicată.Aşa fiind, Curtea observă că incidenţa dispoziţiilor legale criticate este subsecventă acordului de voinţă intervenit între părţile care au încheiat convenţia arbitrală şi care au optat pentru soluţionarea litigiului de către un tribunal arbitral. Împrejurarea că autorul excepţiei a achiesat la soluţionarea litigiului pe această cale, deşi cunoştea sau ar fi trebuit să cunoască dispoziţiile legale referitoare la judecarea litigiului de o asemenea instituţie, precum şi consecinţele juridice ale aplicării lor, nu îl îndreptăţeşte să se prevaleze de necunoaşterea legii şi deci lipseşte de temei critica reglementării în cauză.“Pe de altă parte, Curtea a reţinut că, „în concordanţă cu natura arbitrajului, art. 367 din Codul de procedură civilă stabileşte regula generală a executării hotărârilor arbitrale, şi anume îndeplinirea de bunăvoie de către partea împotriva căreia s-a pronunţat. În consecinţă, învestirea cu formulă executorie intervine numai atunci când hotărârea arbitrală nu este executată de bunăvoie, prin încălcarea de către debitor a obligaţiei pe care şi-a asumat-o semnând convenţia arbitrală. Atunci când se anulează o hotărâre arbitrală în condiţiile art. 364 din Codul de procedură civilă, procesul arbitral se încheie cu o hotărâre judecătorească, în acest caz urmând a fi învestită cu formulă executorie hotărârea judecătorească. Dacă însă acţiunea în anulare se respinge, se va învesti hotărârea arbitrală asupra căreia a fost exercitat deja controlul judecătoresc. Rezultă că problema condiţiilor specifice ale învestirii cu formula executorie a hotărârilor arbitrale se pune numai în cazul în care nu s-a intentat o acţiune în anulare.“Considerentele reţinute de Curte în deciziile menţionate sunt valabile şi în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a reconsidera jurisprudenţa Curţii.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 367¹ din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Gabriela Style“ - S.R.L. din Piteşti în Dosarul nr. 2.824/325/2010 al Judecătoriei Timişoara.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 iunie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent-şef,Mihaela Senia Costinescu