DECIZIE Nr.
752 din 1 iunie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1) si (2) si ale art. 2
alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 495 din 19 iulie 2010
Ion Predescu - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2) şi ale art. 2
alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie
ridicată de Consiliul Judeţean Satu Mare în Dosarul nr. 3.913/83/2009 al
Tribunalului Satu Mare - Secţia comercială şi contencios administrativ.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 15 decembrie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 3.913/83/2009, Tribunalul Satu Mare - Secţia comercială şi
contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2) şi ale art. 2
alin (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Excepţia a fost ridicată de Consiliul Judeţean Satu
Mare într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni privind anularea
unui act administrativ.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că votul exprimat indirect pentru alegerea
viceprimarilor şi a vicepreşedinţilor consiliilor judeţene reprezintă un act al
aleşilor locali şi, din această perspectivă, face parte din categoria actelor
administrative supuse controlului instanţei de contencios administrativ, ceea
ce contravine dreptului de vot, ce nu poate face obiectul niciunei cenzuri.
Tribunalul Satu Mare - Secţia comercială şi
contencios administrativ opinează în sensul
netemeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece dispoziţiile de lege
criticate asigură atât ocrotirea interesului public, cât şi respectarea
interesului privat al persoanei ale cărei interese legitime au fost lezate
printr-un act administrativ al unei autorităţi publice.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate
ridicată.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul Poporului nu au
comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îi
constituie, potrivit încheierii de'sesizare, dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi
(2) şi ale art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr.
554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7
decembrie 2004, modificată şi completată prin art. I pct. 3 din Legea nr.
262/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30
iulie 2007. Textele legale criticate au, în prezent, următoarea redactare:
- Art. 1 - Subiectele de sesizare a instanţei : „(1)
Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un
interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau
prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei
de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea
dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost
cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public.
(2) Se poate adresa instanţei de contencios
administrativ şi persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes
legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui
subiect de drept.";
- Art. 2 - Semnificaţia unor termeni: „(1) In
înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
(...) c) act administrativ - actul unilateral cu caracter individual sau
normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea
organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă
naştere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor
administrative, în sensul prezentei legi, şi contractele încheiate de
autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor
proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea
serviciilor publice, achiziţiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute
şi alte categorii de contracte administrative supuse competenţei instanţelor de
contencios administrativ;".
Aceste dispoziţii legale sunt criticate prin coroborare
cu cele ale art. 2 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor
locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7
octombrie 2004, modificate prin art. 79 pct. 1 din titlul IV din Legea nr.
35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr.
215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008. Acestea
prevăd următoarele: „(3) Viceprimarii şi vicepreşedinţii consiliilor
judeţene sunt aleşi prin vot secret indirect, potrivit prevederilor Legii
administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată."
Autorul excepţiei consideră că textele de lege
menţionate încalcă prevederile art. 36 -„Dreptul de vof'din Constituţie.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
Constituţională constată că, potrivit susţinerilor autorului excepţiei,
manifestarea constând în votul indirect exprimat pentru alegerea viceprimarului
sau a vicepreşedintelui consiliului judeţean este supusă controlului de
contencios administrativ, exercitat în baza art. 1 alin. (1) şi (2) şi ale art.
2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004,
dispoziţii apreciate ca fiind contrare dreptului de vot, ce nu poate fi supus
niciunei ingerinţe sau cenzuri.
Curtea constată că asemenea critici de
neconstituţionalitate nu pot fi reţinute, acestea pornind de la o interpretare
eronată a dispoziţiilor constituţionale şi legale în discuţie. Autorul
excepţiei face o confuzie între dreptul de vot, consacrat de art. 36 din
Constituţie, ca drept fundamental, şi modalităţile de alegere - vot direct sau
vot indirect - a unor autorităţi publice locale, în condiţiile legii.
Caracterul direct al votului este de esenţa
reprezentativităţii democratice moderne, în care cetăţenii îşi exprimă în mod
direct şi personal opţiunea pentru un anumit candidat propus în alegeri. In
cazul votului indirect, la alegerea efectivă a reprezentanţilor participă un
număr mai mic de alegători în funcţie de modul de alegere prevăzut de lege. In
cauza de faţă, legiuitorul a stabilit că „viceprimarii şi vicepreşedinţii
consiliilor judeţene sunt aleşi prin vot secret indirect, potrivit
prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001,
republicată".
Astfel, potrivit art. 101 alin. (1) din Legea
administraţiei publice locale nr. 215/2001, consiliul judeţean alege dintre
membrii săi 2 vicepreşedinţi, iar conform alin. (3) al aceluiaşi articol din
aceeaşi lege, eliberarea din funcţie a vicepreşedinţilor consiliului judeţean
se face cu votul secret al majorităţii consilierilor în funcţie, la propunerea
a cel puţin unei treimi din rândul acestora, consacrat într-o hotărâre adoptată
în acest sens.
Această hotărâre este supusă controlului de contencios
administrativ sub aspectul legalităţii sale şi nu votul indirect, ca act pe
care consilierii îl exprima, în îndeplinirea atribuţiei conferite de lege,
concretizat în acea hotărâre.
Asupra motivelor care au condus la eliberarea din
funcţia de vicepreşedinte al consiliului judeţean a autorului excepţiei, precum
şi asupra procedurii în care s-a luat hotărârea atacată, acestea excedează
ariei de competenţă a Curţii Constituţionale, instanţa de judecată învestită cu
această cauză urmând să decidă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2) şi ale art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Consiliul
Judeţean Satu Mare în Dosarul nr. 3.913/83/2009 al Tribunalului Satu Mare -
Secţia comercială şi contencios administrativ.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 1 iunie 2010.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi