DECIZIE Nr.
746 din 1 iunie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 din anexa VI si ale pct. 10 din
anexa nr. VI/1 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a
personalului platit din fonduri publice
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 499 din 20 iulie 2010
Ion Predescu - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) şi ale anexei, lit. A
pct. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea
şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal
din sistemul justiţiei, excepţie ridicată de Vasile Bâc, Minodora Vladu,
Mariana Boier, Gheorghe Pinteală, Ion Retca, Petre Dungan, Elena Furdui,
Valentin Românu, Constanţa Cârstea, Floarea Hodor, Mariana Ivaniuc, Angelina
Tufariu, Maria Hurdu şi Marius Chiru în Dosarul nr. 5.886.3/30/2007 al Curţii
de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, cauză ce
constituie obiectul Dosarului nr. 8.302D/2009 al Curţii Constituţionale.
La apelul nominal răspunde partea Ministerul Public -
Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin consilier
juridic cu delegaţie depusă la dosar, lipsind celelalte părţi, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr.
8.717D/2009, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate,
ridicată de Vasile Bâc, Minodora Vladu, Mariana Boier, Ion Retca, Angelian
Tufariu, Floarea Hodor, Mariana Ivaniuc şi Marius Chiru în Dosarul nr.
2.078/30/2009 al aceleiaşi instanţe de judecată.
La apelul nominal răspunde acelaşi consilier juridic
pentru partea Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie
şi Justiţie, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este
legal îndeplinită.
Preşedintele, din oficiu, văzând identitatea de obiect
a acestor cauze, pune în discuţie problema conexării lor.
Reprezentantul părţii prezente şi al Ministerului
Public sunt de acord cu propunerea de conexare a celor două cauze.
Preşedintele Curţii, în temeiul art. 14 şi al art. 53
alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 8.717D/2009 la
Dosarul nr. 8.302D/2009, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul părţii Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Inalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, care, prin consilierul juridic, solicită respingerea
excepţiei ca inadmisibilă, deoarece dispoziţiile de lege criticate au fost
abrogate expres prin Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a
personalului plătit din fonduri publice. Depune note de şedinţă.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei ca devenită inadmisibilă, având în vedere împrejurarea
că, ulterior ridicării acesteia, Legea nr. 330/2009 a abrogat expres
prevederile legale atacate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine
următoarele:
Prin încheierile din 25 noiembrie 2009 şi din 18
noiembrie 2009, pronunţate în dosarele nr. 5.886.3/30/2007 si nr.
2.078/30/2009, Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi
asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) şi ale lit. A pct. 13
din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea
şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal
din sistemul justiţiei.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de
Vasile Bâc, Minodora Vladu, Mariana Boier, Gheorghe Pinteală, Ion Retca, Petre
Dungan, Elena Furdui, Valentin Românu, Constanţa Cârstea, Floarea Hodor,
Mariana Ivanciuc, Angelina Tufariu, Maria Hurdu şi Marius Chiru, respectiv de
Vasile Bâc, Minodora Vladu, Mariana Boier, Ion Retca, Angelian Tufariu, Floarea
Hodor, Mariana Ivaniuc şi Marius Chiru în cauze având ca obiect soluţionarea
unor recursuri formulate în acţiuni judecătoreşti privind drepturi băneşti.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, având un conţinut identic, autorii acesteia arată că textele de
lege criticate creează discriminări şi limitări ale exerciţiului unor drepturi,
deoarece, în cadrul aceleiaşi categorii profesionale, cea a magistraţilor, se
face distincţie sub aspectul salarizării. Astfel, procurorii din structurile
Direcţiei Naţionale Anticorupţie (D.N.A.) şi ale Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (D.I.I.C.O.T.)
beneficiază de indemnizaţii mai mari (prin multiplicarea indicelui de
referinţă sectorială cu coeficientul 19), în timp ce procurorii de la
parchetele de pe lângă instanţele judecătoreşti ordinare, care participă la
soluţionarea unor cauze similare ca obiect şi complexitate, au indemnizaţii mai
mici, stabilite prin acelaşi act normativ (deoarece indicele de referinţă
sectorială este multiplicat cu coeficientul 17 sau mai mic decât 17). Criteriul
nivelului instanţelor sau parchetelor îşi pierde orice relevanţă fără criteriul
vechimii în magistratură, care reprezintă condiţia sine qua non pentru
promovarea sau numirea într-o funcţie judiciară la o instanţă sau un parchet de
un anumit nivel. Criteriul vechimii în magistratură a fost însă în mod
privilegiat eliminat în cazul procurorilor D.N.A. şi D.I.I.C.O.T, aceştia fiind
salarizaţi la nivelul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, fără a avea însă vechimea minimă de 8 ani corespunzătoare acestui
nivel, ci doar o vechime cerută de 5 ani în magistratură. Discriminarea apare,
aşadar, atât în raport cu personalul din interiorul aceluiaşi nivel al
Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi în raport
cu personalul de la celelalte nivele. Totodată, Inalta Curte de Casaţie şi
Justiţie a arătat prin Decizia nr. VI/2007 că sunt discriminatorii criteriile
de diferenţiere de tratament salarial constând în apartenenţa la categoria
celor implicaţi în soluţionarea unor cazuri de o anumită natură (cum sunt
cauzele privind faptele de corupţie sau de criminalitate organizată şi
terorism). Aşadar, se ajunge la raţiunea ca unul şi acelaşi element, constând
în obligaţia de îndeplinire a sarcinilor de serviciu, să producă efecte
juridice diferenţiate, inegale şi privilegiate în sistemul de salarizare a
acestora, în funcţie de apartenenţa la o anumită unitate din sistemul justiţiei
şi de locul de muncă.
Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă
şi asigurări sociale apreciază că dispoziţiile
art. 11 alin. (1), coroborate cu cele ale lit. A pct. 13 din anexa la Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, sunt neconstituţionale prin raportare la
art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece instituie, sub aspectul criteriilor
de salarizare, un dublu sistem de salarizare, discriminatoriu şi privilegiat
atât în raport cu personalul din interiorul aceluiaşi nivel al Parchetului de
pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi în raport cu personalul de
la celelalte nivele.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate
ridicată.
Guvernul, în punctul
său de vedere, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este
neîntemeiată, deoarece D.N.A. şi D.I.I.C.O.T sunt structuri în cadrul
Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel că
acordarea coeficienţilor de multiplicare referitoare la salarizarea
procurorilor este făcută în considerarea nivelului parchetului unde aceştia
funcţionează. Faptul că judecătorul de tribunal sau de curte de apel
soluţionează dosare de competenţa D.N.A. sau D.I.I.C.O.T nu este un argument
pentru schimbarea salarizării acestora, întrucât şi până în prezent dosare de
competenţa Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie puteau
fi soluţionate de instanţe cum sunt tribunalele sau curţile de apel. In plus,
procurorii din aceste structuri sunt numiţi, şi nu promovaţi, pe o durată
temporară, la expirarea căreia aceştia revin pe postul deţinut anterior.
Avocatul Poporului, în
punctul său de vedere, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este
inadmisibilă, deoarece dispoziţiile de lege criticate au fost abrogate prin
art. 48 alin. (1) pct. 7 din cap. VI al părţii a III-a din Legea-cadru nr.
330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului,
dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 11 alin. (1) şi ale lit. A pct. 13
din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea
şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal
din sistemul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 314 din 7 aprilie 2006, cu următorul conţinut:
- Art. 11 alin. (1): „ Procurorii din cadrul
Direcţiei Naţionale Anticoruptie şi cei din cadrul Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt salarizaţi potrivit
nr. crt. 6-13 de la lit. A din anexă, în raport cu funcţiile pe care le
deţin sau cu care sunt asimilaţi potrivit legii."
Pct. 6-13 ale lit. A din anexa la Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 27/2006, la care face referire textul legal citat, privesc
salarizarea procurorilor de la Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi
Justiţie.
Pct. 13, criticat în mod distinct, reglementează
coeficientul de multiplicare corespunzător funcţiei de procuror la Parchetul de
pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Curtea constată că, ulterior ridicării excepţiei de
neconstituţionalitate, dispoziţiile de lege criticate au fost abrogate expres
prin art. 48 alin. (1) pct. 7 din cap. VI al părţii a III-a din Legea-cadru nr.
330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie
2009.
Soluţiile legislative criticate au fost preluate însă
în dispoziţiile art. 11 din anexa nr. VI şi ale pct. 10 din anexa nr. VI/1 la
Legea-cadru nr. 330/2009, astfel că acestea urmează a constitui obiect al
controlului de constituţionalitate.
Textele de lege criticate au următoarea redactare:
-Art. 11: „Pe durata exercitării funcţiei,
procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticoruptie şi cei din cadrul
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism beneficiază de o indemnizaţie de încadrare brută lunară stabilită pe
baza coeficienţilor de ierarhizare prevăzuţi la nr. crt. 3, 4 şi 6-10
din anexa nr. VI/1, în raport cu funcţiile pe care le deţin sau cu care sunt
asimilaţi potrivit legii."
Pct. 10 din anexa nr. VI/1 reglementează coeficienţii
de ierarhizare, majorarea la indemnizaţie şi gradaţia corespunzătoare tranşelor
de vechime în muncă pentru funcţiile de judecător la Inalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, procuror cu grad de Parchet de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticoruptie şi în cadrul
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi
procurorilor cu peste 8 ani vechime.
Textele din Constituţie pretins încălcate sunt cele ale
art. 16 alin. (1) referitoare la principiul egalităţii cetăţenilor în faţa
legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, şi ale
art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
Constituţională constată că asupra dispoziţiilor art. 11 din anexa nr. VI din
Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din
fonduri publice s-a mai pronunţat, un exemplu în acest sens fiind Decizia nr.
242 din 16 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 328 din 18 mai 2010.
De altfel, cu privire la criticile de
neconstituţionalitate formulate de autorii excepţiei, referitoare la crearea
unei discriminări, sub aspectul salarizării, în cadrul aceleiaşi categorii
profesionale a procurorilor, Curtea a mai pronunţat, de pildă, Decizia nr. 861
din 16 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
517 din 28 iulie 2009. Cu acel prilej, respingând ca neîntemeiată critica de
neconstituţionalitate, Curtea a reţinut, în esenţă, că „atât Direcţia Naţională
Anticoruptie, cât şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată^ şi Terorism funcţionează în cadrul Parchetului de pe lângă Inalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, pe când instanţele care judecă cauzele
instrumentate de aceste structuri nu sunt întotdeauna la nivelul Inaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie (spre exemplu, competenţa de judecată în cazul
infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene aparţine
judecătoriilor, iar cea de urmărire penală Direcţiei Naţionale Anticoruptie).
Conferirea acestei poziţii superioare în ierarhia parchetelor a celor două structuri
legitimează din punct de vedere constituţional salarizarea diferită a
procurorilor care le compun în raport cu alţi magistraţi aflaţi la parchete sau
instanţe superioare, chiar dacă, în fapt, aceştia au aceeaşi vechime în funcţia
de judecător sau procuror. Rezultă că aceste categorii de magistraţi nu se află
în aceeaşi situaţie juridică, astfel încât tratamentul juridic aplicat acestora
din punct de vedere al salarizării nu poate fi decât diferit."
Intrucât, faţă de aspectele deja analizate în jurisprudenţa
indicată, în cauza de faţă nu au intervenit elemente noi, de natură să
justifice reconsiderarea acesteia, soluţia şi considerentele deciziei amintite
îşi păstrează valabilitatea.
Cât priveşte invocarea art. 53 din Constituţie, care
reglementează condiţiile în care este permisă restrângerea exerciţiului unor
drepturi sau al unor libertăţi, Curtea constată că nu poate fi reţinută
încălcarea acestei norme fundamentale, de vreme ce nici pretinsa contradicţie
faţă de principiul egalităţii si al nediscriminării nu a fost reţinută.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din anexa nr. VI şi ale pct. 10
din anexa nr. VI/1 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a
personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Vasile Bâc,
Minodora Vladu, Mariana Boier, Gheorghe Pinteală, Ion Retca, Petre Dungan,
Elena Furdui, Valentin Românu, Constanţa Cârstea, Floarea Hodor, Mariana
Ivaniuc, Angelina Tufariu, Maria Hurdu şi Marius Chiru în dosarele nr. 5.886.3/30/2007
şi nr. 2.078/30/2009 ale Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi
asigurări sociale.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 1 iunie 2010.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi