Decizia Nr.744 din 22.11.2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (1) lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 6.582/2/2015/a2 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.905D/2016. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, deoarece autoarea acesteia invocă neconstituţionalitatea prevederilor criticate prin prisma unei omisiuni legislative, solicitând Curţii Constituţionale să explice care sunt cauzele expres prevăzute de lege.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Sentinţa civilă nr. 3.239 din 26 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.582/2/2015/a2, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (1) lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Liliana Teodoriu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri prin care se solicită restituirea taxei judiciare de timbru.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt neconstituţionale prin omisiune şi neclaritate. Astfel, trebuie precizat, fără echivoc, care sunt alte cauze în care sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie. 6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile art. 45 lit. a)-i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 stabilesc expres, clar şi fără echivoc situaţiile în care sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie petiţionarului, iar, prin prevederile criticate, legiuitorul a realizat o corelare cu alte reglementări legale care au prevăzut, la rândul lor, în mod expres, astfel de cauze, distinct de cele reglementate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. Or, dublarea unor reglementări legale, prin preluarea lor în cuprinsul prevederilor art. 45, ar fi contrară normelor de tehnică legislativă stabilite de Legea nr. 24/2000. De asemenea, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, menţionează că stabilirea cazurilor în care se restituie taxele judiciare de timbru este de competenţa legiuitorului.9. Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece autoarea acesteia solicită, în realitate, adoptarea unei noi soluţii legislative, în sensul menţionării explicite care sunt „alte cauze prevăzute expres de lege" pentru care se restituie taxa de timbru, aspecte care nu intră în competenţa Curţii Constituţionale, întrucât, potrivit prevederilor Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 45 alin. (1) lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următorul cuprins: „(1) Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parţial sau proporţional, la cererea petiţionarului, în următoarele situaţii: [...] j) în alte cauze expres prevăzute de lege."13. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 referitor la dreptul de proprietate, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea este invocat art. 1 referitor la protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, a statuat că accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti, legiuitorul având deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului (Decizia nr. 109 din 1 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 5 aprilie 2011) atât timp cât ele apar ca fiind rezonabile în raport cu serviciile oferite (Decizia nr. 480 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 23 ianuarie 2014). Taxele judiciare de timbru reprezintă acele sume de bani datorate bugetului public de către persoanele fizice sau juridice care solicită şi beneficiază de un serviciu public din partea unor instituţii publice. Restituirea acestor taxe reprezintă o opţiune a legiuitorului, o facilitate pe care acesta o acordă în funcţie de specificul situaţiilor concrete.15. De altfel, art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la plata taxelor judiciare de timbru, fiind legal şi normal ca justiţiabilii care beneficiază de un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de instanţele judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor care implică serviciul public al justiţiei. 16. Totodată, la art. 1 paragraful 1 cu privire la protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţie se stipulează că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale şi nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional. Însă art. 1 paragraful 2 din acelaşi act normativ prevede că dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinţa bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii (a se vedea şi Decizia nr. 40 din 30 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 5 iulie 2018).17. În acest context, Curtea constată că prevederile art. 45 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 reglementează situaţiile în care poate interveni restituirea integrală, parţială sau proporţională a sumelor achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru [respectiv în următoarele situaţii: a) când taxa plătită nu era datorată; b) când s-a plătit mai mult decât cuantumul legal; c) când acţiunea sau cererea rămâne fără obiect în cursul procesului, ca urmare a unor dispoziţii legale; d) când acţiunea corect timbrată a fost anulată în condiţiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă sau când reclamantul a renunţat la judecată până la comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât; e) când, în procesul de divorţ, părţile au renunţat la judecată ori s-au împăcat; f) când contestaţia la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă; g) în cazul în care instanţa de judecată se declară necompetentă, trimiţând cauza la un alt organ cu activitate jurisdicţională, precum şi în cazul respingerii cererii, ca nefiind de competenţa instanţelor române; h) când probele au fost administrate de către avocaţi sau consilieri juridici; i) în cazul în care participantul la proces care a fost recuzat se abţine sau dacă cererea de recuzare ori de strămutare a fost admisă; j) în alte cauze expres prevăzute de lege], precum şi procedura care trebuie urmată pentru redobândirea acestora.18. Cu privire la restituirea sumelor achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru, pronunţându-se asupra soluţiei legislative cuprinse în vechea reglementare ce viza această posibilitate, Curtea a arătat că o asemenea măsură, care acoperă o paletă largă de situaţii în care se restituie, în totalitate sau în parte, aceste sume achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru, are drept scop evitarea îmbogăţirii fără justă cauză a statului (Decizia nr. 432 din 13 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 3 octombrie 2005).19. De asemenea, Curtea reţine că regula este cea a timbrării acţiunilor părţilor, scutirile constituind excepţii, iar, prin prevederile art. 45 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 referitoare la restituirea sumelor achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru, legiuitorul, în virtutea dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora procedura de judecată este prevăzută de lege, inclusiv cu privire la stabilirea cazurilor în care se restituie taxele judiciare de timbru, nu face altceva decât să dea eficienţă prevederilor art. 56 alin. (2) din Constituţie cu privire la aşezarea justă a sarcinilor fiscale, respectiv să stabilească în concret situaţiile expres prevăzute de lege când poate interveni restituirea integrală, parţială sau proporţională a sumelor achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru, lăsând posibilitatea, în folosul justiţiabilului, ca aceasta să fie restituită, conform legii şi în alte cazuri prevăzute de alte norme legale de drept comun sau speciale, în funcţie de dinamica legislativă.20. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale criticate, în raport cu prevederile art. 20, art. 21 şi art. 44 din Constituţie, ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, este neîntemeiată.21. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 52 şi 53 din Constituţie, menţionate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că acestea nu au incidenţă în cauză, deoarece, pe de o parte, prevederile criticate nu reglementează cu privire la aspecte ce se circumscriu dispoziţiilor constituţionale cu privire la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, iar, pe de altă parte, nu s-a constatat încălcarea vreunui drept fundamental.22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 6.582/2/2015/a2 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 45 alin. (1) lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 22 noiembrie 2018.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. VALER DORNEANUMagistrat-asistent,Ioniţa Cochinţu