Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, excepţie ridicată de Ionuţ Cristian Gavra, în Dosarul nr. 1.247/1.752/2015/a1 al Tribunalului Sălaj - Secţia penală, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 724D/2016.2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că aceasta a fost ridicată în procedura de cameră preliminară, fază procesuală în care nu se realizează individualizarea pedepsei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 27 aprilie 2016 pronunţată în Dosarul nr. 1.247/1.752/2015/a1, Tribunalul Sălaj - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. Excepţia a fost ridicată de Ionuţ Cristian Gavra cu ocazia soluţionării contestaţiei formulate de autor împotriva Încheierii de cameră preliminară din data de 12 ianuarie 2016, prin care au fost respinse cererile şi excepţiile formulate de inculpat, autor al excepţiei, s-a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii cauzei.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 conduc la ultraactivitatea dispoziţiilor art. 83 alin. 1 din Codul penal din 1969, adică la incidenţa acestora şi după ieşirea lor din vigoare. Susţine că legea nouă poate retroactiva dacă, în ansamblu, conţine dispoziţii mai favorabile infractorului, faţă de legea care era în vigoare în momentul săvârşirii infracţiunii, iar, dacă legea veche conţine dispoziţii mai favorabile infractorului, aceasta va ultraactiva şi îşi va produce efectele şi după ieşirea ei din vigoare. Precizează că dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie obligă la aplicarea fie a legii penale vechi, în vigoare la momentul comiterii infracţiunii, fie a celei noi, intrate în vigoare după comiterea infracţiunii, în timpul procesului penal având ca obiect acea infracţiune, în funcţie de caracterul mai favorabil al uneia din legile penale succesive. Atât legea care retroactivează, cât şi cea care ultraactivează îşi pot produce efectele numai dacă sunt mai favorabile infractorului, în caz contrar - dacă ele creează o situaţie mai grea infractorului - vor fi încălcate dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie. Susţine că prevederile de lege criticate creează o situaţie mai grea persoanelor aflate în ipoteza autorului excepţiei, respectiv care sunt judecate pentru o infracţiune intenţionată pentru care legea prevede pedeapsa închisorii alternativ cu amenda şi care au săvârşit noua infracţiune în termenul de încercare pentru o pedeapsă a închisorii suspendată condiţionat, în temeiul art. 81 din Codul penal din 1969. Astfel, acestor persoane li se aplică obligatoriu dispoziţiile art. 83 alin. 1 din Codul penal din 1969, în condiţiile în care, dacă art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 ar fi prevăzut că se aplică regimul suspendării sub supraveghere din actualul Cod penal - art. 96 alin. (4) - revocarea suspendării şi dispunerea executării pedepsei ar avea loc numai dacă pentru noua infracţiune s-ar pronunţa o condamnare la pedeapsa închisorii. Per a contrario, dacă pentru noua infracţiune s-ar aplica pedeapsa amenzii, nu va mai avea loc revocarea şi dispunerea executării pedepsei. Susţine, de asemenea, că prevederile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 conduc la combinarea unor dispoziţii din Codul penal din 1969 cu dispoziţii ale actualului Cod penal, fiind creată astfel o a treia lege - lex tertia - contrar celor statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014.6. Tribunalul Sălaj - Secţia penală, judecătorul de cameră preliminară, apreciază ca fiind neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate. În acest sens, face referire la deciziile Curţii Constituţionale nr. 648 din 11 noiembrie 2014, nr. 221 din 2 aprilie 2015 şi nr. 692 din 20 octombrie 2015, cu precizarea că nu au intervenit elemente noi, de natură a modifica jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţiile, cât şi considerentele deciziilor precizate fiind aplicabile şi în cauza pendinte, totodată, însuşindu-şi în întregime argumentele instanţei de control constituţional.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi, în acest sens, face referire la soluţia şi considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 648 din 11 noiembrie 2014.9. Avocatul Poporului precizează că punctul său de vedere, exprimat în sensul constituţionalităţii prevederilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012, a fost transmis în dosarele Curţii Constituţionale nr. 788D/2015 şi nr. 958D/2015, fiind reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 632/2015 şi nr. 715/2015. Precizează că îşi menţine punctul de vedere anterior exprimat.10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012. Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut: „Regimul suspendării condiţionate a executării pedepsei prevăzute la alin. (1), inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia, este cel prevăzut de Codul penal din 1969."13. Autorul excepţiei susţine că prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale, art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivităţii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, şi art. 61 alin. (1) potrivit căruia Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că aceasta a fost ridicată cu ocazia soluţionării contestaţiei formulate de autor, în temeiul art. 347 din Codul de procedură penală, împotriva Încheierii de cameră preliminară din data de 12 ianuarie 2016, prin care au fost respinse cererile şi excepţiile formulate de inculpat, autor al excepţiei, s-a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii cauzei. Curtea reţine că, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate trebuie să aibă legătură cu soluţionarea cauzei în cadrul căreia a fost invocată.15. Totodată, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că excepţia trebuie invocată într-un moment al procesului în care relevanţa sa să poată fi apreciată pe baza stării de fapt şi a probelor administrate. O excepţie de neconstituţionalitate invocată prematur sau tardiv va fi declarată irelevantă (a se vedea Decizia nr. 53 din 21 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 7 august 2000, Decizia nr. 425 din 13 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 30 septembrie 2005, Decizia nr. 1.470 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 2 decembrie 2011, şi Decizia nr. 748 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 4 februarie 2015).16. Or, în prezenta cauză, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal - dispoziţii incidente în faza procesuală a fondului - nu are legătură cu faza procesuală a camerei preliminare, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările ulterioare, aşadar cu soluţionarea contestaţiei formulate împotriva încheierii de cameră preliminară prin care au fost respinse cererile şi excepţiile formulate de inculpat, s-a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii cauzei, fiind lipsită de relevanţă. În faza camerei preliminare nu sunt incidente, aşadar, normele procesual penale privind individualizarea pedepsei.17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, excepţie ridicată de Ionuţ Cristian Gavra, în Dosarul nr. 1.247/1752/2015/a1 al Tribunalului Sălaj - Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Sălaj - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 6 decembrie 2016.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. VALER DORNEANUMagistrat-asistent,Mihaela Ionescu