DECIZIE Nr. 72
din 15 ianuarie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 140 3 alin. 1 din Codul de procedura
penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 43 din 26 ianuarie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader
-judecător
Augustin Zegrean -judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent-şef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1403 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Virgil
Ispas în Dosarul nr. 3.170/100/2008 al Curţii de Apel Cluj - Secţia penală şi
de minori.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 5 august 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 3.170/100/2008, Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori
a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 1403 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Virgil Ispas în dosarul de mai sus, având ca
obiect plângerea împotriva ordonanţei procurorului privind măsurile preventive.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă
dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1), ale art. 21 alin. (3), ale
art. 129, art. 53, art. 20, precum şi ale art. 14 din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece exceptează de la
posibilitatea exercitării unei căi de atac ipoteze în care o persoană solicită
instanţei de judecată revocarea, înlocuirea sau constatarea încetării unei
măsuri preventive.
Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la
jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat
punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională constată că a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.
47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 1403 alin. 1 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Calea
de atac împotriva încheierii pronunţate de judecător în cursul urmăririi penale
privind măsurile preventive, care au următorul conţinut: „Impotriva încheierii prin care
judecătorul dispune, în timpul urmăririi penale, luarea unei măsuri preventive,
revocarea, înlocuirea, încetarea de drept sau prelungirea măsurii preventive,
precum şi împotriva încheierii de respingere a propunerii de arestare
preventivă, învinuitul sau inculpatul şi procurorul pot face recurs la instanţa
superioară în termen de 24 de ore de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de
la comunicare, pentru cei lipsă. Incheierea prin care judecătorul respinge, în
timpul urmăririi penale, revocarea, înlocuirea sau încetarea de drept a măsurii
preventive nu este supusă niciunei căi de atac."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului
instanţei de contencios constituţional, prin raportare la critici similare.
Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 1.139 din 16 octombrie 2008,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 789 din 25 noiembrie 2008, Curtea Constituţională
a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 1403 alin. 1
teza finală din Codul de procedură penală.
Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi
care să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei mai
sus amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 1403 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Virgil
Ispas în Dosarul nr. 3.170/100/2008 al Curţii de Apel Cluj - Secţia penală şi
de minori.
Definitivă şi general
obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 ianuarie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Afrodita Laura Tutunaru