DECIZIE Nr. 71 din 18 februarie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin.
(1), (2) si (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 211 din 1 aprilie 2003

Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Florentina Balta - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 46 alin. (1), (2) si (4) din Legea nr. 10/2001, exceptie
ridicata de Maria Vulcu in Dosarul nr. 1.551/2002, precum si de Georgeta
Craciuneanu in Dosarul nr. 1.550/2002, ambele dosare aflate pe rolul
Judecatoriei Sibiu.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este
legal indeplinita.
Curtea, din oficiu, pune in discutie conexarea Dosarului nr. 381C/2002 la
Dosarul nr. 380C/2002, avand in vedere ca obiectul exceptiilor de
neconstitutionalitate ridicate in cele doua dosare este identic.
Reprezentantul Ministerului Public apreciaza ca fiind intrunite conditiile
conexarii. In consecinta, in temeiul art. 164 din Codul de procedura civila si
al art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea dispune conexarea
dosarelor anterior mentionate, pentru o mai buna administrare a justitiei.
Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public pune
concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, aratand ca nu
sunt incalcate dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie referitoare la
principiul neretroactivitatii, intrucat textele de lege criticate consacra
protectia dobanditorului de buna-credinta, justificata din ratiuni de echitate
sociala. In ceea ce priveste prevederile art. 46 alin. (4), intrucat acestea nu
au legatura cu cauza, se apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este
inadmisibila.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, retine urmatoarele:
Prin incheierile din 12 septembrie 2002, pronuntate in dosarele nr.
1.551/2002 si nr. 1.550/2002, Judecatoria Sibiu a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46
alin. (1), (2) si (4) din Legea nr. 10/2001, exceptie ridicata de Maria Vulcu
si, respectiv, de Georgeta Craciuneanu.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prevederile
art. 46 alin. (1), (2) si (4) din Legea nr. 10/2001 contravin principiului
constitutional consacrat de art. 15 alin. (2), intrucat sanctioneaza cu
nulitatea absoluta actele juridice incheiate anterior intrarii in vigoare a
acestei legi.
Judecatoria Sibiu, exprimandu-si punctul de vedere, considera exceptia de
neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata si apreciaza ca Legea nr. 10/2001
are un caracter reparator, nu dispune pentru trecut, ci asigura reinstaurarea
legalitatii si normalitatii in spiritul principiilor constitutionale.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor
doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula
punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata. De
asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu
modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al Avocatului
Poporului.
Presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca dispozitiile legale
criticate, care prevad conditiile in care actele de instrainare a imobilelor ce
fac obiectul legii isi mentin valabilitatea, nu contravin principiului
constitutional al neretroactivitatii legii. Se invoca in acest sens Decizia
Curtii Constitutionale nr. 191/2002.
Guvernul arata ca art. 46 alin. (1) si (4) din Legea nr. 10/2001 consacra
principiul constitutional al neretroactivitatii, incheierea actelor juridice si
regimul juridic al nulitatii acestora fiind reglementate de legea in vigoare la
acel moment. Astfel, regimul juridic al proprietatii - continutul juridic,
limitele si mijloacele de aparare - este acelasi pentru toti proprietarii,
acestia fiind egal ocrotiti de legea civila in vigoare la acel moment.
Referitor la art. 46 alin. (2), se apreciaza ca protejarea dobanditorului de
buna-credinta este justificata de consideratiuni de echitate si utilitate
sociala si constituie una dintre exceptiile de la principiul "resoluto
iure dantis, resolvitur ius accipientis". Insa, in cazul in care
dobanditorul este de rea-credinta, avand cunostinta de faptul ca vanzatorul nu
este proprietarul bunului, contractul incheindu-se in frauda adevaratului
proprietar cu complicitatea si pe riscul cumparatorului, sanctiunea aplicabila
este aceea a nulitatii absolute, in virtutea principiului "fraus omnia
corrumpit". In concluzie, exceptia de neconstitutionalitate este
considerata ca fiind neintemeiata.
Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile legale criticate nu contravin
prevederilor constitutionale cuprinse in art. 15 alin. (2), exceptia fiind
neintemeiata, intrucat, in jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a statuat
in mod constant ca nu intra in competenta sa controlul aplicarii dispozitiilor
unei legi sub raportul actiunii lor in timp.
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei
Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de
judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144
lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din
Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 46 alin.
(1), (2) si (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001, text de
lege care are urmatorul continut:
- Art. 46 alin. (1), (2) si (4): "(1) Actele juridice de instrainare,
inclusiv cele facute in cadrul procesului de privatizare, avand ca obiect
imobile care cad sub incidenta prevederilor prezentei legi, sunt valabile daca
au fost incheiate cu respectarea legilor in vigoare la data instrainarii.
(2) Actele juridice de instrainare, inclusiv cele facute in cadrul
procesului de privatizare, avand ca obiect imobile preluate fara titlu valabil,
sunt lovite de nulitate absoluta, in afara de cazul in care actul a fost
incheiat cu buna-credinta. [...]
(4) Actele juridice de instrainare, inclusiv cele intocmite in cadrul
procesului de privatizare, avand ca obiect imobile preluate cu titlu valabil,
sunt lovite de nulitate absoluta daca au fost incheiate cu incalcarea
dispozitiilor imperative ale legilor in vigoare la data instrainarii."
Autoarele exceptiei de neconstitutionalitate sustin ca dispozitiile legale
criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 15 alin. (2), conform
carora: "Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai
favorabile."
I. Examinand continutul incheierilor Judecatoriei Sibiu si sustinerile
autoarelor exceptiei, cu raportare la dispozitiile art. 23 alin. (1) din Legea
nr. 47/1992, republicata, Curtea constata ca nu poate proceda la examinarea pe
fond a exceptiei privind dispozitiile art. 46 alin. (4), pentru ca solutionarea
cauzei, aflata pe rolul instantei de judecata, nu depinde de dispozitia legala
criticata. Intr-adevar, textul legal mentionat sanctioneaza cu nulitatea
absoluta actele juridice de instrainare care au ca obiect imobile preluate cu
titlu valabil, iar litigiile in care a fost ridicata exceptia de
neconstitutionalitate au ca obiect constatarea nulitatii contractului de
vanzare-cumparare a unui imobil preluat de stat fara titlu valabil. Prin
urmare, critica de neconstitutionalitate referitoare la alin. (4) al art. 46
urmeaza a fi respinsa ca fiind inadmisibila, in temeiul art. 23 alin. (6) din
Legea nr. 47/1992, republicata.
II. In ceea ce priveste alin. (1) al art. 46, Curtea apreciaza ca acesta nu
face decat sa recunoasca validitatea actelor juridice de instrainare incheiate
cu respectarea legilor in vigoare la acea data, prin aplicarea principiului
"tempus regit actum", si deci nu contravine prevederilor
constitutionale ale art. 15 alin. (2), ci, dimpotriva, da expresie principiului
neretroactivitatii legii.
Curtea constata ca, in realitate, exceptia de neconstitutionalitate vizeaza
in exclusivitate teza intai a alin. (2) al art. 46, potrivit careia
"Actele juridice de instrainare, [...] avand ca obiect imobile preluate
fara titlu valabil, sunt lovite de nulitate absoluta"; or, considera
autoarele exceptiei, o atare prevedere, prin care sunt invalidate post factum
acte juridice incheiate anterior, in conditii de deplina validitate, are
caracter retroactiv si, prin urmare, contravine art. 15 alin. (2) din
Constitutie.
Potrivit textului de lege criticat, sanctiunea nulitatii absolute loveste
actele juridice de instrainare in cazul in care sunt indeplinite doua conditii:
obiectul actului de instrainare il constituie un imobil preluat de stat fara
titlu valabil, respectiv actul de instrainare a fost incheiat cu rea-credinta.
Intrucat este de principiu ca nimeni nu poate transmite altuia mai mult
decat are el insusi, respectiv "nemo plus iuris ad alium transferre potest
quam ipse habet", un act de instrainare consimtit de un neproprietar este
esentialmente viciat, fiind lipsit de eficienta juridica, se poate sustine ca
prevederea in terminis a unei sanctiuni cu o asemenea finalitate nu are
caracter retroactiv. Mai mult, examinand teza intai a art. 46 alin. (2) prin
raportare la teza a doua a aceluiasi text, Curtea constata ca, fara a prevedea in
terminis, aceasta are in vedere actele de instrainare incheiate cu
rea-credinta, care erau sanctionate cu nulitatea absoluta, in lumina
principiilor dreptului civil, si anterior actualei reglementari, ceea ce impune
concluzia ca textul de lege criticat nu are caracter novator si, prin urmare,
nu retroactiveaza.
In considerarea acestor argumente, nu instituirea nulitatii absolute, ca
sanctiune pentru actele de instrainare, este relevanta pentru determinarea
retroactivitatii textului dedus controlului, ci, asa cum considera autoarele
exceptiei, doar o eventuala modificare post factum a calificarii obiectului
lor, considerat ca fiind imobil preluat fara titlu valabil, in conditiile in
care la data preluarii un atare titlu existase.
Insa Curtea retine ca art. 46 alin. (2) teza intai nu opereaza nici o
modificare sub acest aspect, calificarea imobilului fiind mentionata exclusiv
ca o conditie a incidentei sanctiunii pe care o prevede. Obiectul actului de
instrainare, imobil preluat cu titlu sau fara titlu valabil, constituie, din
perspectiva textului dedus controlului, un "dat", rezultat al
aplicarii altor prevederi legale, cu a caror neconstitutionalitate Curtea nu a
fost insa sesizata.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al
art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 13 alin.
(1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
I. Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 46 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, exceptie ridicata de
Maria Vulcu in Dosarul nr. 1.551/2002, precum si de Georgeta Craciuneanu in
Dosarul nr. 1.550/2002, ambele dosare aflate pe rolul Judecatoriei Sibiu.
II. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46
alin. (1) si (2) din Legea nr. 10/2001, exceptie ridicata de aceleasi autoare
in aceleasi dosare.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 18 februarie 2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Mihaela Senia Costinescu