DECIZIE Nr.
695 din 17 octombrie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 1 din Legea nr. 78/2000 pentru
prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 905 din 7 noiembrie 2006
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu -
judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 131 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi
sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicată de inculpatul Ordogh Csaba
în Dosarul nr. 803/2005/P al Curţii de Apel Târgu-Mureş -Secţia penală şi
pentru cauze cu minori şi de familie.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, cu referire la
jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia egalităţii în drepturi.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 15 mai 2006, pronunţată în Dosarul
nr. 803/2005/P, Curtea de Apel Târgu-Mureş - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 131 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi
sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie
ridicată de Ordogh Csaba în dosarul menţionat.
In motivarea
excepţiei de neconstituţionalitate autorul
acesteia susţine, în esenţă, că textul de lege criticat este neconstituţional
deoarece limitele de pedeapsă prevăzute de acesta sunt
mult mai mari decât limitele de pedeapsă reglementate
de art. 194 din Codul penal, care reglementează infracţiunea de şantaj.
Curtea de Apel Târgu-Mureş - Secţia penală şi pentru
cauze cu minori şi de familie consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată întrucât textul de lege
criticat nu încalcă prevederile constituţionale ce consacră egalitatea în
drepturi.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că art. 131 din Legea nr. 78/2000 nu creează un regim discriminatoriu între cetăţenii români atâta vreme
cât se aplică în mod egal tuturor persoanelor ce au calitatea prevăzută de lege.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile
legale criticate nu încalcă principiul constituţional al egalităţii în
drepturi.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de
sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), precum şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 131 din Legea nr. 78/2000 pentru
prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, potrivit cărora „Infracţiunea de
şantaj, prevăzută la art. 194 din Codul penal, în care este implicată o
persoană dintre cele prevăzute la art. 1, se pedepseşte cu închisoare de la 7
la 12 ani".
In motivarea excepţiei se invocă dispoziţiile
constituţionale privind egalitatea în drepturi, cuprinse în art. 16 din Legea
fundamentală.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum
a fost ridicată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată şi urmează să fie
respinsă.
Astfel, Curtea Constituţională
a stabilit, în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, că
principiul constituţional al egalităţii nu are semnificaţia uniformităţii,
existând posibilitatea instituirii unor reglementări juridice diferite pentru
situaţii care sunt diferite, în cazul în care aceasta se justifică în mod
raţional şi obiectiv. Or, Legea nr. 78/2000 constituie o reglementare specială,
derogatorie de la dreptul comun, care instituie măsuri de prevenire,
descoperire şi sancţionare a faptelor de corupţie şi se aplică unei categorii
de persoane clar circumstanţiate de legiuitor încă din primul articol al legii,
respectiv:
,,a) care exercită o funcţie publică, indiferent de
modul în care au fost învestite, în cadrul autorităţilor publice sau
instituţiilor publice;
b) care îndeplinesc, permanent sau temporar,
potrivit legii, o funcţie sau o însărcinare, în măsura în care participă la
luarea deciziilor sau le pot influenţa, în cadrul serviciilor publice, regiilor
autonome, societăţilor comerciale, companiilor naţionale, societăţilor
naţionale, unităţilor cooperatiste sau al altor agenţi economici;
c) care exercită atribuţii de control, potrivit
legii;
d) care acordă asistenţă specializată unităţilor
prevăzute la lit. a) şi b), în măsura în care participă la luarea deciziilor
sau le pot influenţa;
e) care, indiferent de calitatea lor, realizează,
controlează sau acordă asistenţă specializată, în măsura în care participă la
luarea deciziilor sau le pot influenţa, cu privire la: operaţiuni care
antrenează circulaţia de capital, operaţiuni de bancă, de schimb valutar sau de
credit, operaţiuni de plasament, în burse, în asigurări, în plasament mutual
ori privitor la conturile bancare şi cele asimilate acestora, tranzacţii
comerciale interne şi internaţionale;
f) care deţin o funcţie de conducere într-un partid
sau într-o formaţiune politică, într-un sindicat, într-o organizaţie patronală
ori într-o asociaţie fără scop lucrativ sau fundaţie;
g) alte persoane fizice decât cele prevăzute la lit.
a)-f), în condiţiile prevăzute de lege."
Statutul juridic diferit al acestor persoane, din
perspectiva scopului urmărit de legiuitor prin dispoziţiile Legii nr. 78/2000,
justifică stabilirea unui tratament juridic diferit, cum este şi incriminarea
mai severă a infracţiunii de şantaj în care sunt implicate acestea. Aşa fiind
şi întrucât textul de lege criticat se aplică, fără privilegii sau
discriminări, în toate situaţiile ce implică persoane dintre cele arătate la
art. 1 al legii, nu se poate susţine încălcarea principiului egalităţii în
drepturi.
Pentru considerentele mai sus arătate, în temeiul art.
146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 131 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea
faptelor de corupţie, excepţie ridicată de inculpatul Ordogh Csaba în Dosarul
nr. 803/2005/P al Curţii de Apel Târgu-Mureş - Secţia penală şi pentru cauze cu
minori şi de familie.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 octombrie
2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta