DECIZIE Nr. 675 din 15
decembrie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 alin.
3 si 4 din Codul penal
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 33 din 13 ianuarie 2006
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Marinela Minca - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 215 alin. 3 si 4 din Codul penal, exceptie ridicata de Dante
Stefan Stroe in Dosarul nr. 6.772/2004 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie
- Sectia penala.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare a fost legal indeplinita.
Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public
solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata,
invocand in acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 6 iulie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 6.772/2004,
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215
alin. 3 si 4 din Codul penal. Exceptia a fost ridicata de Dante Stefan Stroe
intr-o cauza penala avand ca obiect savarsirea infractiunii de inselaciune,
prevazuta de art. 215 din Codul penal.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine
ca dispozitiile legale criticate instituie o sanctiune penala, in conditiile in
care eroarea contractuala sau neindeplinirea unei obligatii contractuale nu pot
fi sanctionate decat prin aplicarea de sanctiuni civile, iar aceasta instituire
contravine libertatii comertului, precum si prevederilor art. 1 din Protocolul
aditional nr. 4 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale.
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala si-a exprimat opinia
in sensul ca dispozitiile legale criticate nu ingradesc libertatea comertului,
ci, dimpotriva, incurajeaza exercitarea drepturilor cu buna-credinta, ceea ce
trebuie sa stea la baza manifestarii lor, protejandu-i, deopotriva, pe toti
participantii la incheierea si derularea actelor comerciale. Totodata,
considera ca alin. 4 al art. 215 ocroteste desfasurarea in conditiile legii a
operatiunilor comerciale bazate pe plati facute prin emiterea de cecuri,
sanctionand numai acele fapte prin care valorile sociale aparate sunt
incalcate, fara a limita indeplinirea obligatiilor contractuale.
Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata nu este
intemeiata, intrucat textul legal criticat incrimineaza infractiunea de
inselaciune, care nu trebuie confundata cu neexecutarea unei obligatii
contractuale. Asa cum rezulta din chiar cuprinsul art. 215 alin. 3 din Codul
penal, pentru existenta laturii obiective fapta trebuie sa fi fost savarsita in
asa fel incat, fara aceasta eroare, cel inselat nu ar fi incheiat contractul in
conditiile stipulate, reglementare care este in deplina concordanta cu
prevederile constitutionale.
Avocatul Poporului considera ca textele legale criticate nu sanctioneaza
neindeplinirea unei obligatii contractuale, ci inselaciunea practicata la
incheierea sau executarea unui contract, fara ca aceasta sa reprezinte o
atingere adusa prevederilor constitutionale invocate, asa cum a statuat si
Curtea Constitutionala prin deciziile nr. 58/2003, nr. 215/2005 si nr.
391/2005.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curtii
Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2,
3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile
art. 215 alin. 3 si 4 din Codul penal, care au urmatorul continut:
"Inducerea sau mentinerea in eroare a unei persoane cu prilejul
incheierii sau executarii unui contract, savarsita in asa fel incat, fara
aceasta eroare, cel inselat nu ar fi incheiat sau executat contractul in
conditiile stipulate, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta in alineatele
precedente, dupa distinctiile acolo aratate.
Emiterea unui cec asupra unei institutii de credit sau unei persoane,
stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara,
precum si fapta de a retrage, dupa emitere, provizia, in totul sau in parte,
ori de a interzice trasului de a plati inainte de expirarea termenului de
prezentare, in scopul aratat in alin. 1, daca s-a pricinuit o paguba
posesorului cecului, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta in alin. 2."
In sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia
considera ca dispozitiile legale atacate contravin prevederilor constitutionale
ale art. 11 privind dreptul international si dreptul intern, ale art. 20
referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 45
privind libertatea economica si ale art. 135 alin. (2) lit. a) referitor la
libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil
pentru valorificarea tuturor factorilor de protectie.
Totodata, apreciaza ca prevederile legale criticate contravin art. 1 din
Protocolul aditional nr. 4 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale, referitor la interzicerea privarii de libertate
pentru datorii.
Analizand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine ca s-a
mai pronuntat asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 215 alin. 3 si 4
din Codul penal, prin raportare la prevederile art. 11, 20, 45, art. 135 alin.
(2) lit. a) din Constitutie si ale art. 1 din Protocolul aditional nr. 4 la
Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale,
prin Decizia nr. 391 din 12 iulie 2005, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 707 din 5 august 2005, statuand ca acestea sunt
constitutionale.
Intrucat nu au intervenit elemente noi care sa justifice schimbarea
jurisprudentei Curtii, considerentele si solutia acestei decizii raman valabile
si in prezenta cauza.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin.
(1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 alin.
3 si 4 din Codul penal, exceptie ridicata de Dante Stefan Stroe in Dosarul nr.
6.772/2004 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penala.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 15 decembrie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Ioana Marilena Chiorean