DECIZIE   Nr. 675 din 15 decembrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 alin. 3 si 4 din Codul penal

ACT EMIS DE:      CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN:  MONITORUL OFICIAL  NR. 33 din 13 ianuarie 2006

    
    
     Ioan Vida               - presedinte
     Nicolae Cochinescu      - judecator
     Aspazia Cojocaru        - judecator
     Constantin Doldur       - judecator
     Kozsokar Gabor          - judecator
     Acsinte Gaspar          - judecator
     Petre Ninosu            - judecator
     Ion Predescu            - judecator
     Marinela Minca          - procuror
     Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
    
     Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 alin. 3 si 4 din Codul penal, exceptie ridicata de Dante Stefan Stroe in Dosarul nr. 6.772/2004 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penala.
     La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
     Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, invocand in acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie.
    
     CURTEA,
     avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
     Prin Incheierea din 6 iulie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 6.772/2004, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 alin. 3 si 4 din Codul penal. Exceptia a fost ridicata de Dante Stefan Stroe intr-o cauza penala avand ca obiect savarsirea infractiunii de inselaciune, prevazuta de art. 215 din Codul penal.
     In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca dispozitiile legale criticate instituie o sanctiune penala, in conditiile in care eroarea contractuala sau neindeplinirea unei obligatii contractuale nu pot fi sanctionate decat prin aplicarea de sanctiuni civile, iar aceasta instituire contravine libertatii comertului, precum si prevederilor art. 1 din Protocolul aditional nr. 4 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
     Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala si-a exprimat opinia in sensul ca dispozitiile legale criticate nu ingradesc libertatea comertului, ci, dimpotriva, incurajeaza exercitarea drepturilor cu buna-credinta, ceea ce trebuie sa stea la baza manifestarii lor, protejandu-i, deopotriva, pe toti participantii la incheierea si derularea actelor comerciale. Totodata, considera ca alin. 4 al art. 215 ocroteste desfasurarea in conditiile legii a operatiunilor comerciale bazate pe plati facute prin emiterea de cecuri, sanctionand numai acele fapte prin care valorile sociale aparate sunt incalcate, fara a limita indeplinirea obligatiilor contractuale.
     Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
     Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata nu este intemeiata, intrucat textul legal criticat incrimineaza infractiunea de inselaciune, care nu trebuie confundata cu neexecutarea unei obligatii contractuale. Asa cum rezulta din chiar cuprinsul art. 215 alin. 3 din Codul penal, pentru existenta laturii obiective fapta trebuie sa fi fost savarsita in asa fel incat, fara aceasta eroare, cel inselat nu ar fi incheiat contractul in conditiile stipulate, reglementare care este in deplina concordanta cu prevederile constitutionale.
     Avocatul Poporului considera ca textele legale criticate nu sanctioneaza neindeplinirea unei obligatii contractuale, ci inselaciunea practicata la incheierea sau executarea unui contract, fara ca aceasta sa reprezinte o atingere adusa prevederilor constitutionale invocate, asa cum a statuat si Curtea Constitutionala prin deciziile nr. 58/2003, nr. 215/2005 si nr. 391/2005.
     Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
    
     CURTEA,
     examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
     Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
     Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 215 alin. 3 si 4 din Codul penal, care au urmatorul continut:
     "Inducerea sau mentinerea in eroare a unei persoane cu prilejul incheierii sau executarii unui contract, savarsita in asa fel incat, fara aceasta eroare, cel inselat nu ar fi incheiat sau executat contractul in conditiile stipulate, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta in alineatele precedente, dupa distinctiile acolo aratate.
     Emiterea unui cec asupra unei institutii de credit sau unei persoane, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara, precum si fapta de a retrage, dupa emitere, provizia, in totul sau in parte, ori de a interzice trasului de a plati inainte de expirarea termenului de prezentare, in scopul aratat in alin. 1, daca s-a pricinuit o paguba posesorului cecului, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta in alin. 2."
     In sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia considera ca dispozitiile legale atacate contravin prevederilor constitutionale ale art. 11 privind dreptul international si dreptul intern, ale art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 45 privind libertatea economica si ale art. 135 alin. (2) lit. a) referitor la libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de protectie.
     Totodata, apreciaza ca prevederile legale criticate contravin art. 1 din Protocolul aditional nr. 4 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitor la interzicerea privarii de libertate pentru datorii.
     Analizand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine ca s-a mai pronuntat asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 215 alin. 3 si 4 din Codul penal, prin raportare la prevederile art. 11, 20, 45, art. 135 alin. (2) lit. a) din Constitutie si ale art. 1 din Protocolul aditional nr. 4 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, prin Decizia nr. 391 din 12 iulie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 707 din 5 august 2005, statuand ca acestea sunt constitutionale.
     Intrucat nu au intervenit elemente noi care sa justifice schimbarea jurisprudentei Curtii, considerentele si solutia acestei decizii raman valabile si in prezenta cauza.
    
     Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
    
     CURTEA CONSTITUTIONALA
     In numele legii
     DECIDE:
    
     Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 alin. 3 si 4 din Codul penal, exceptie ridicata de Dante Stefan Stroe in Dosarul nr. 6.772/2004 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penala.
     Definitiva si general obligatorie.
     Pronuntata in sedinta publica din data de 15 decembrie 2005.
    
     PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
     prof. univ. dr. IOAN VIDA
    
     Magistrat asistent,
     Ioana Marilena Chiorean