DECIZIE   Nr. 670 din 15 decembrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 77 din 27 ianuarie 2006

loan Vida                              -  preşedinte

Nicolae Cochinescu              -  judecător

Aspazia Cojocaru                  -  judecător

Constantin Doldur                 -  judecător

Acsinte Gaspar                     -  judecător

Kozsokar Gabor                    -  judecător

Petre Ninosu                         -  judecător

Ion Predescu                         -  judecător

Ion Tiucă                               -  procuror

Cristina Cătălina Turcu        -  magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, excepţie ridicată de Ana Tutuianu şi Maria Bejan in Dosarul nr. 2.150/2005 al Curţii de Apel Bacău - Secţia comercială şi de contencios administrativ.

La apelul nominal răspund Maria Bejan, personal şi asistată de avocat, precum şi Ana Tutuianu, prin avocat, constatându-se lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal indeplinită.

Preşedintele constată cauza in stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul autorilor excepţiei solicită admiterea acesteia, considerând că textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 21  din Constituţie, privind accesul liber la justiţie. Propune, în cazul admiterii excepţiei, următoarele formulări posibile ale dispozitivului deciziei pronunţate de Curte: dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 sunt constituţionale numai in măsura in care persoana care se consideră vătămată intr-un drept al său este subiect de drept al actului administrativ ori art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 este neconstituţional in măsura in care persoana ce se consideră vătămată este un terţ in raport cu actul administrativ; art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 este neconstituţional in cazul în care actul administrativ priveşte un drept real de proprietate imobiliară; art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 este neconstituţional in măsura in care impiedică persoana ce se consideră vătămată de a obţine cenzurarea fondului pricinii de către instanţa de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstitutionalitate, arătând că prin textul de lege criticat se reglementează o procedură administrativă prealabilă obligatorie, iar nu o jurisdicţie administrativă cu caracter facultativ.

CURTEA,

având in vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Incheierea din 20 iunie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 2.150/2005, Curtea de Apel Bacău - Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, excepţie ridicată de Ana Tutuianu şi Maria Bejan intr-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni formulate potrivit Legii contenciosului administrativ.

In motivarea excepţiei de neconstitutionalitate autorii acesteia susţin, in esenţă, că obligaţia prevăzută de textul criticat „nu numai că este o barieră la accesul la justiţie, dar este demonstrată ca fiind inutilă şi făcută cu raţiunea de a îngrădi accesul liber la justiţie sau de a realiza în fapt doar un simulacru de acces liber".

Curtea de Apel Bacău - Secţia comercială şi de contencios administrativ îşi exprimă opinia în sensul admiterii excepţiei de neconstitutionalitate, arătând că „recursul graţios reglementat prin art. 5 alin. 1 din Legea nr. 29/1990 face parte din categoria «jurisdicţiilor speciale administrative», iar interpretarea acestor dispoziţii, în sensul excluderii sale din această categorie, apare [...] ca fiind contrară principiului liberului acces la justiţie consacrat prin art. 21 din Constituţie".

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, invocând in acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt constituţionale, aşa cum a statuat Curtea in jurisprudenţa sa.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorilor excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstitutionalitate.

Obiectul excepţiei, astfel cum a fost formulat, il constituie dispoziţiile art. 5 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990.

Având in vedere că la data ridicării excepţiei textul de lege criticat nu mai era in vigoare, intrucât prin Legea nr. 554 din 2 decembrie 2004, publicată in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, Legea nr. 29/1990 a fost abrogată, Curtea urmează să reţină că, in realitate, obiect al excepţiei il constituie dispoziţiile art. 7 alin. (1) din noua lege a contenciosului administrativ, text care preia soluţia legislativă de principiu din dispoziţiile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990.

Aşadar, prin prezenta decizie Curtea se va pronunţa cu privire la constituţionalitatea art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care prevede: „Inainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată intr-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autorităţii publice emitente, in termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, in tot sau în parte, a acestuia. Plângerea se poate adresa in egală măsură organului ierarhic superior, dacă acesta există".

Aceste dispoziţii sunt considerate de autorul excepţiei ca fiind neconstituţionale în raport cu prevederile art. 21 din Constituţie privind accesul liber la justiţie.

Examinând excepţia, Curtea Constituţională reţine următoarele:

Critica de neconstitutionalitate constă, în esenţă, în susţinerea că textul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 împiedică accesul la justiţie, prevăzut de art. 21 din Constituţie.

Textul de lege criticat a mai format obiect al controlului exercitat de Curtea Constituţională, care a respins excepţiile de neconstitutionalitate cu acest obiect. Prin Decizia nr. 39 din 27 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 24 februarie 2005, de exemplu, Curtea a statuat că textul constituţional care se referă la caracterul facultativ al jurisdicţiilor speciale administrative nu este aplicabil prevederilor criticate care instituie obligaţia persoanei vătămate de a se adresa cu reclamaţie organului administrativ emitent al actului contestat, mai inainte de sesizarea instanţei de contencios administrativ.

De asemenea, prin aceeaşi decizie, Curtea a stabilit că dispoziţia constituţională invocată în susţinerea excepţiei a prevăzut că sunt facultative şi gratuite numai jurisdicţiile speciale administrative. Nici o dispoziţie constituţională nu interzice ca prin lege să se instituie o procedură administrativă prealabilă, fără caracter jurisdicţional, cum este, de exemplu, procedura recursului administrativ graţios sau a celui ierarhic.

Curtea mai reţine că prin Decizia sa nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, s-a statuat că liberul acces la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiţia se infăptuieşte.

Aşa fiind, instituirea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fără caracter jurisdicţional nu este contrară principiului liberului acces la justiţie cât timp decizia organului administrativ poate fi atacată in faţa unei instanţe judecătoreşti.

Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA   CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Ana Tutuianu şi Maria Bejan in Dosarul nr. 2.150/2005 al Curţii de Apel Bacău - Secţia comercială şi de contencios administrativ.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată in şedinţa publică din data de 15 decembrie 2005.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu