DECIZIE Nr.
664 din 10 octombrie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 373 3 alin. 1 1 din Codul de
procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 931 din 16 noiembrie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -
judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ion Tiucă - procuror
Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3733 alin. 11 din Codul de procedură
civilă, excepţie ridicată de Iulian Ionescu în dosarele nr. 2.838/2005 şi nr.
2.866/2005 ale Tribunalului Constanţa - Secţia civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere că excepţiile de
neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 492D/2006 şi nr. 493D/2006 au
conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu
conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr.
47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 493D/2006 la Dosarul nr. 492D/2006,
care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de
neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine
următoarele:
Prin încheierile din 14 februarie 2006, pronunţate în
dosarele nr. 2838/2005 şi nr. 2.866/2005, Tribunalul Constanţa - Secţia
civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 3733 alin. 11 din Codul de
procedură civilă, excepţie ridicată de Iulian
Ionescu cu prilejul soluţionării unui apel împotriva unei încheieri de
învestire cu formulă executorie.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că art. 3733 alin. 11 din Codul de procedură civilă este neconstituţional prin raportare
la art. 16 şi 21 din Constituţie, precum şi art. 6 din Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece încheierea
de încuviinţare a învestirii cu formulă executorie nu este supusă nici unei căi
de atac, astfel încât partea interesată, adică pârâtul, nu o poate ataca, în
timp ce încheierea de respingere a aceleiaşi cereri poate fi atacată de partea
ce ar avea interes, anume de reclamant. In acest mod reclamantul are o poziţie
privilegiată faţă de pârât, deoarece are deschisă calea contestării încheierii
care i-ar prejudicia interesele, pe când pârâtul nu poate, în cazul în care ar
dori să-şi apere, la rândul său, interesele, să atace încheierea care îi este
defavorabilă.
Tribunalul Constanţa - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată şi
ar trebui admisă, deoarece textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art.
16 din Constituţie, referitor la egalitatea în faţa legii. Se arată că, pentru
a fi respectat principiul egalităţii, „ambele părţi ar trebui să aibă
posibilitatea de a ataca încheierea în discuţie, cu atât mai mult cu cât
aceasta este pronunţată în camera de consiliu şi fără citarea părţilor".
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru
a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.
Avocatul Poporului arată
că textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), precum şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 3733 alin. 11 din Codul de procedură
civilă, introdus prin art. I pct. 67 din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi
completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005, dispoziţii potrivit cărora: „Incheierea
prin care preşedintele instanţei admite cererea de învestire cu formulă
executorie a hotărârii judecătoreşti sau a altui înscris în cazurile prevăzute
de lege nu este supusă nici unei căi de atac."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor texte de
lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor art. 16 şi 21 din
Constituţie, referitoare la egalitatea în faţa legii şi la accesul liber la
justiţie. De asemenea, este invocată încălcarea art. 6 din Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile de lege criticate reprezintă norme de procedură a
căror stabilire, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, intră în
competenţa exclusivă a legiuitorului. Faptul că încheierea prin care s-a admis
cererea de învestire cu formulă executorie a hotărârii judecătoreşti sau a
altui înscris în cazurile prevăzute de lege nu este supusă nici unei căi de
atac nu constituie o înfrângere a dispoziţiilor constituţionale invocate de
autorul excepţiei. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 129 din Legea
fundamentală, „Impotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul
Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii", acest text
constituţional lăsând la latitudinea legiuitorului reglementarea căilor de
atac, ceea ce îi permite acestuia din urmă să excepteze de la exercitarea lor,
atunci când consideră că se impune, anumite hotărâri judecătoreşti, aşa cum a
procedat prin dispoziţiile de lege criticate.
De altfel, reglementarea
actuală din Codul de procedură civilă permite părţii să introducă contestaţia
la executare, ceea ce oferă celor interesaţi sau vătămaţi, după ce executarea
silită a început, dreptul de a cere anularea titlului învestit cu formulă
executorie dat fără îndeplinirea condiţiilor legale. Faptul că exerciţiul
acestui drept este corelat cu calea de atac a contestaţiei la executare nu
reprezintă un impediment real, sub raport constituţional, al accesului liber la
justiţie. Prin instituirea acestei proceduri legiuitorul a urmărit să restrângă
posibilitatea de tergiversare a executării silite, prin exercitarea abuzivă a
unei atare căi de atac, şi să realizeze un spor de celeritate în realizarea
dreptului recunoscut prin titlul executoriu.
Cu privire la încălcarea art. 16 alin. (1) din
Constituţie, Curtea constată că, potrivit jurisprudenţei sale constante,
tratamentul juridic egal constituie un drept al cetăţenilor numai în măsura în
care aceştia se găsesc în situaţii juridice identice, deosebirile sub acest
aspect impunând, în mod necesar, un regim juridic diferenţiat. Aşa fiind, în
măsura în care reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflaţi
în situaţia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe
considerente arbitrare, critica cu un atare obiect nu este întemeiată.
In acelaşi sens s-a pronunţat Curtea Constituţională
prin Decizia nr. 247 din 9 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 333 din 13 aprilie 2006.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei în materie a
Curţii Constituţionale, argumentarea şi soluţia reţinute în decizia de mai sus
îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie,
precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea
nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 3733 alin. 11 din Codul de procedură
civilă, excepţie ridicată de Iulian Ionescu în dosarele nr. 2.838/2005 şi nr.
2.866/2005 ale Tribunalului Constanţa - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 octombrie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Mariţiu