DECIZIE Nr. 66 din 24 februarie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. 1
si ale art. 9 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu
modificarile ulterioare
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 235 din 17 martie 2004
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Dana Titian - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent sef
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 1 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990,
cu modificarile ulterioare. Exceptia a fost ridicata de Consiliul General al Municipiului
Bucuresti in Dosarul nr. 7.375 CA/2003 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a
VIII-a pentru conflicte de munca si litigii de munca.
La apelul nominal raspunde autorul exceptiei, prin consilier juridic Marius
Brumusescu, lipsind cealalta parte, fata de care procedura de citare a fost
legal indeplinita. Curtea dispune a se face apelul si in dosarele nr.
508D/2003, nr. 509D/2003, nr. 510D/2003, nr. 511D/2003 si nr. 512D/2003 avand
ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. 1 si
ale art. 9 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, exceptii
ridicate de acelasi autor in dosarele nr. 7.719 CA/2003, nr. 3.547 CA/2003, nr.
3.548 CA/2003, nr. 3.549 CA/2003 si nr. 3.550 CA/2003 ale aceleiasi instante.
Curtea, din oficiu, pune in discutie conexarea dosarelor. Autorul exceptiei de
neconstitutionalitate, prin consilier juridic, si reprezentantul Ministerului
Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, in temeiul art. 16 din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale,
republicata, raportat la art. 164 din Codul de procedura civila, dispune
conexarea dosarelor nr. 508D/2003, nr. 509D/2003, nr. 510D/2003, nr. 511D/2003
si nr. 512D/2003 la Dosarul nr. 507D/2003.
Reprezentantul autorului exceptiei solicita admiterea exceptiei de
neconstitutionalitate, in sustinerea careia reitereaza motivele invocate cu
prilejul ridicarii acesteia. Depune note scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
ca neintemeiata, intrucat dispozitiile de lege criticate nu contravin normelor
constitutionale invocate ca fiind incalcate.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin incheierile din 18 septembrie 2003, pronuntate in dosarele nr. 7.375
CA/2003 si nr. 7.719 CA/2003, si prin incheierile din 17 septembrie 2003,
pronuntate in dosarele nr. 3.547 CA/2003, nr. 3.548 CA/2003, nr. 3.549 CA/2003
si nr. 3.550 CA/2003, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a pentru conflicte
de munca si litigii de munca a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. 1 si ale art. 9 alin. 1 din
Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificarile ulterioare.
Exceptia a fost ridicata de Consiliul General al Municipiului Bucuresti in
cauze avand ca obiect cereri formulate de municipiul Bucuresti, prin primarul
general, privind anularea unor hotarari ale Consiliului General al Municipiului
Bucuresti.
In motivarile exceptiilor de neconstitutionalitate avand un continut
identic se arata ca, potrivit textelor de lege criticate, in litigiile de
contencios administrativ reclamant este "orice persoana fizica sau
juridica (romana sau straina) de drept privat si nicidecum o persoana juridica
de drept public". Se sustine ca, atunci cand in asemenea litigii reclamant
este o persoana de drept public, inclusiv municipiul Bucuresti, care are
aceasta calitate potrivit art. 19 din Legea administratiei publice locale nr.
215/2001, dispozitiile art. 1 alin. 1, coroborate cu cele ale art. 9 alin. 1
din Legea nr. 29/1990, cu modificarile ulterioare, devin neconstitutionale in
raport cu prevederile art. 48 alin. (1), art. 37 alin. (1) si ale art. 122
alin. (4) din Constitutie. Din continutul acestor prevederi constitutionale
rezulta ca hotararile Consiliului General al Municipiului Bucuresti pot fi
atacate in justitie de "cetatenii capitalei Romaniei, persoane fizice sau
cetatenii municipiului Bucuresti, asociati in persoane juridice private".
Astfel, se ajunge "la situatia inacceptabila ca o unitate
administrativ-teritoriala (municipiul Bucuresti), prin autoritatea sa executiva
(primarul general), sa actioneze in judecata cealalta autoritate a sa,
respectiv cea deliberativa (Consiliul General al Municipiului Bucuresti), deci
in final sa se actioneze in judecata pe ea insasi".
Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a pentru conflicte de munca si litigii
de munca apreciaza ca dispozitiile invocate nu intra in contradictie cu
prevederile art. 48 alin. (1), art. 37 alin. (1) si ale art. 122 alin. (4) din
Constitutie, iar critica de neconstitutionalitate este neintemeiata. In esenta,
se arata ca interpretarea autorului exceptiei, potrivit careia persoanele
juridice care pot ataca in justitie un act administrativ au in vedere doar
persoanele juridice de drept privat, este o interpretare restrictiva si chiar
de natura a incalca principiul constitutional al egalitatii in fata legii,
precum si principiul liberului acces la justitie. Se considera ca "este de
neconceput ca, in lipsa unei prevederi constitutionale exprese, ceea ce se
permite unei persoane fizice private sa se refuze unei colectivitati" sau
ca "nici un subiect de drept public sa nu-si poata apara in justitie
drepturile subiective incalcate de un act administrativ nelegal".
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 1 alin. 1 si ale art. 9 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr.
29/1990, cu modificarile ulterioare, este neintemeiata. In acest sens, arata ca
art. 48 alin. (1), devenit art. 52 alin. (1) din Constitutie, invocat ca fiind
incalcat, "face referire la <<orice persoana vatamata>>
intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim de a se adresa instantei de
contencios administrativ, iar legea criticata preia aceasta dispozitie".
Totodata, arata ca sfera persoanelor care pot ataca un act administrativ,
precum si aprecierea asupra calitatii procesuale active a primarului constituie
exclusiv o problema de aplicare si interpretare a dispozitiilor legale, iar nu
una de constitutionalitate. In sfarsit, din dispozitiile Legii administratiei
publice locale nr. 215/2001, coroborate cu art. 123 alin. (5) din Constitutie,
republicata, rezulta ca primarul actioneaza in justitie in numele unitatii
administrativ-teritoriale, dar numai in raporturile cu tertii, nu si cu alte
organe ale administratiei publice locale. In acest sens, mentioneaza Decizia
Curtii Supreme de Justitie nr. 4/2003.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului,
rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicata, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art.
1 alin. 1 si ale art. 9 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr.
29/1990, cu modificarile si completarile ulterioare, care au urmatorul
continut:
- Art. 1 alin. 1: "Orice persoana fizica sau juridica, daca se
considera vatamata in drepturile sale, recunoscute de lege, printr-un act
administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autoritati administrative
de a-i rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege, se poate
adresa instantei judecatoresti competente, pentru anularea actului,
recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei ce i-a fost cauzata."
- Art. 9 alin. 1: "In cazuri bine justificate si pentru a se preveni
producerea unei pagube iminente, reclamantul poate cere tribunalului sa dispuna
suspendarea executarii actului administrativ pana la solutionarea
actiunii."
In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate prevederile
mentionate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 37 alin. (1), art.
48 alin. (1) si ale art. 122 alin. (4). Potrivit Constitutiei republicate in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu
reactualizarea denumirilor si renumerotarea textelor, art. 37 alin. (1) a
devenit art. 40 alin. (1), art. 48 alin. (1) a devenit art. 52 alin. (1) si
art. 122 alin. (4) a devenit art. 123 alin. (5):
- Art. 40 alin. (1): "Cetatenii se pot asocia liber in partide
politice, in sindicate, in patronate si in alte forme de asociere."
- Art. 52 alin. (1): "Persoana vatamata intr-un drept al sau ori
intr-un interes legitim, de o autoritate publica, printr-un act administrativ
sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa
obtina recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea
actului si repararea pagubei."
- Art. 123 alin. (5): "Prefectul poate ataca, in fata instantei de
contencios administrativ, un act al consiliului judetean, al celui local sau al
primarului, in cazul in care considera actul ilegal. Actul atacat este
suspendat de drept."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine urmatoarele:
Textele de lege criticate prevad ca orice persoana fizica sau juridica
vatamata de o autoritate publica intr-un drept al sau ori intr-un interes
legitim poate obtine recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim,
anularea actului si repararea pagubei. Totodata acestea pot cere instantei, in
cazuri bine justificate, sa dispuna suspendarea executarii actului
administrativ pana la solutionarea actiunii.
Cu privire la aceste dispozitii de lege, autorul exceptiei sustine, in
esenta, ca ele devin neconstitutionale prin raportare la art. 40 alin. (1),
art. 52 alin. (1) si art. 123 alin. (5) din Constitutie, republicata, atunci
cand "reclamant intr-un litigiu de contencios administrativ este persoana
juridica de drept public", in speta municipiul Bucuresti.
Analizand aceste sustineri, Curtea constata ca prin formula "persoana
vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de o autoritate
publica" din continutul alin. (1) al art. 52 din Constitutie, republicata,
legiuitorul constituant a inteles cetatenii, strainii si apatrizii, priviti
individual sau in calitate de subiecte colective de drept privat ori de drept
public, care actioneaza in calitatea lor de persoane juridice. De altfel, acest
inteles rezulta si din plasarea dispozitiilor art. 52 din Constitutie in titlul
II cap. II "Drepturile si libertatile fundamentale", care, de regula,
ii privesc pe cetateni. Atunci cand de aceste drepturi si libertati beneficiaza
si cetatenii straini si apatrizii, subiectul de drept este desemnat de legiuitorul
constituant prin termenul "persoana". Din categoria persoanelor nu
sunt excluse subiectele colective de drept, in masura in care constituie
organizatii ale persoanelor fizice. Aceeasi concluzie se impune si in virtutea
art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale, referitoare la "Cererile individuale", potrivit carora
"orice persoana fizica, orice organizatie neguvernamentala sau de orice
grup de particulari care se pretinde victima a unei incalcari de catre una
dintre inaltele parti contractante a drepturilor recunoscute in conventie sau
in protocoalele sale" se poate adresa Curtii Europene a Drepturilor
Omului.
Asadar, autoritatile publice intra sub incidenta prevederilor art. 52 din
Constitutie, republicata, numai in cazurile in care, conform alin. (2) al
acestui articol, prin lege se prevede in mod expres aceasta.
Fata de cele aratate, Curtea Constitutionala urmeaza sa respinga
sustinerile referitoare la incalcarea art. 52 din Constitutie, republicata,
precum si, pentru aceleasi considerente, criticile privind contrarietatea
dintre textele de lege criticate si dreptul de asociere al cetatenilor,
consacrat prin prevederile constitutionale ale art. 40.
In legatura cu incalcarea prin textele de lege criticate a prevederilor
constitutionale ale art. 123 alin. (5), republicata, Curtea constata ca,
potrivit acestora, numai prefectul, iar nu si primarul, are calitatea de a
ataca in justitie actele ilegale ale consiliului local. In temeiul art. 67 din Legea
nr. 215/2001, precum si in sensul celor statuate de Curtea Constitutionala prin
Decizia nr. 356 din 10 decembrie 2002, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 136 din 3 martie 2003, "primarul este abilitat sa
reprezinte in justitie unitatea administrativ-teritoriala, dar aceasta
dispozitie vizeaza numai raporturile colectivitatii locale cu tertii, nu si pe
cele cu consiliul local, care este organ al unitatii administrativ-teritoriale,
ca si primarul, si are aceeasi legitimitate cu acesta".
Asa fiind, Curtea urmeaza sa respinga si aceste sustineri de
neconstitutionalitate ca neintemeiate.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 13 alin. (1) lit.
A.c), al art. 23 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. 1 si
ale art. 9 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu
modificarile ulterioare, exceptie ridicata de Consiliul General al Municipiului
Bucuresti in dosarele nr. 7.375 CA/2003, nr. 7.719 CA/2003, nr. 3.547 CA/2003,
nr. 3.548 CA/2003, nr. 3.549 CA/2003 si nr. 3.550 CA/2003 ale Tribunalului Bucuresti
- Sectia a VIII-a pentru conflicte de munca si litigii de munca.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 24 februarie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent sef,
Gabriela Dragomirescu
Intrucat doamna Gabriela Dragomirescu se afla in strainatate, fiind plecata
in interes de serviciu, in locul sau semneaza, in temeiul art. 261 alin. 2 din
Codul de procedura civila,
Prim magistrat asistent,
Claudia Miu