DECIZIE Nr.
655 din 5 octombrie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (1) si art. 276 alin. (1)
lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 907 din 8 noiembrie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Antonia Constantin - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi art. 276 alin. (1)
lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Diaton 4 MT" - S.R.L. din laşi în Dosarul nr. 5.778/2006 al
Judecătoriei Iaşi.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de
judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa
Curţii Constituţionale în materie şi arată că obligaţia angajatorului de a
încheia contractul individual de muncă în formă scrisă, care să conţină toate
drepturile şi obligaţiile părţilor, este necesară atât pentru protecţia
angajatului împotriva unei atitudini abuzive a angajatorului, cât şi pentru
protecţia angajatorului împotriva actelor abuzive ale
angajatului.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 12 mai 2006, pronunţată în Dosarul
nr. 5.778/2006, Judecătoria laşi a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi art. 276
alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată
de Societatea Comercială „Diaton 4 MT" - S.R.L. din laşi cu prilejul
soluţionării plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare şi
sancţionare a unei contravenţii.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 16 alin. (1) si art.
276 alin. (1) lit. e) din Codul muncii contravin prevederilor art. 16 alin.
(1), art. 41 şi art. 135 alin. (1) şi (2) lit. a) din Constituţie. In acest
sens, arată că textele de lege criticate, care instituie pentru angajator
obligativitatea încheierii contractului individual de muncă în forma scrisă,
îngrădesc dreptul la muncă al cetăţenilor şi contravin principiului libertăţii
comerţului, în timp ce regimul sancţionator prevăzut pentru angajator este
discriminativ diferenţiat faţă de cel stabilit pentru salariaţi.
Judecătoria Iaşi apreciază
că excepţia ridicată este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate nu
încalcă prevederile constituţionale invocate. In acest sens, arată că principiul
egalităţii în drepturi înseamnă o reglementare unitară şi un tratament
nediscriminatoriu pentru situaţii identice, ceea ce nu este cazul în raportul
dintre angajat şi angajator. De asemenea, arată că încheierea contractului de
muncă în formă scrisă este de natură a contribui la mărirea stabilităţii
raporturilor juridice de muncă şi este necesară pentru înregistrarea
contractelor de muncă la inspectoratul teritorial de muncă.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele
de vedere cu privire la excepţia ridicată.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. In acest sens, arată că
textele de lege criticate sunt aplicabile tuturor angajatorilor, fără
privilegii şi discriminări. De asemenea, poziţia diferită în care se găseşte
angajatul faţă de angajator justifică instituirea unui tratament juridic
diferenţiat. Mai arată că încheierea contractului individual de muncă în formă
scrisă reprezintă o condiţie ad validitatem care nu afectează substanţa raportului juridic de muncă, iar
sancţionarea angajatorului pentru primirea la muncă a persoanelor fără
încheierea contractului de muncă în formă scrisă nu aduce atingere dreptului la
muncă. In sfârşit, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie,
pronunţată în Decizia nr. 448/2005.
Avocatul Poporului apreciază
că textele de lege criticate sunt constituţionale, întrucât angajatul şi
angajatorul se află în situaţii juridice diferite, ceea ce justifică, în mod
obiectiv, regimul juridic diferit. De asemenea, consideră că încheierea
contractului individual de muncă în formă scrisă reprezintă o garanţie menită
să împiedice comportamentul abuziv al angajatorului.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României,
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi art. 276 alin. (1) lit. e) din
Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, aşa cum au fost modificate prin art. I pct.
3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2005 privind modificarea şi
completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 576 din 5 iulie 2005, şi articolul unic pct. 28 din
Legea nr. 371/2005 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
64/2005 privind modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 1.147 din 19 decembrie 2005.
Textele de lege criticate au următoarea redactare:
- Art. 16 alin. (1): „Contractul
individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă
scrisă, în limba română. Obligaţia de încheiere a contractului individual de
muncă în formă scrisă revine angajatorului. Angajatorul persoană juridică,
persoana fizică autorizată să desfăşoare o activitate independentă, precum şi asociaţia familială au obligaţia
de a încheia, în formă scrisă, contractul individual de muncă anterior
începerii raporturilor de muncă.";
- Art. 276 alin. (1) lit.
e): „Constituie contravenţie şi se sancţionează
astfel următoarele fapte:[...]
e) primirea la muncă a persoanelor fără încheierea
unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la
1.500 lei la 2.000 lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi
valoarea cumulată de 100.000 lei;".
In opinia autorului excepţiei dispoziţiile legale
criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1)
referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice,
fără privilegii şi fără discriminări, ale art. 41 referitor la dreptul la muncă
şi protecţia socială a muncii şi ale art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a),
care prevede că „Economia României este economie de piaţă, bazată pe libera
iniţiativă şi concurenţă" şi consacră obligaţia statului de a asigura
libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale şi crearea cadrului
favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată
că textele de lege criticate au mai fost examinate de Curte sub aspectul
constituţionalităţii în raport cu dispoziţiile art. 41 şi art. 135 alin. (2)
lit. a) din Constituţie. Astfel, prin Decizia nr. 448 din 15 septembrie 2005,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 28 septembrie
2005, Curtea a statuat că „răspunderea pentru încheierea contractului
individual de muncă revine, în mod firesc, angajatorului. Existenţa
contractului previne comportamentul abuziv al angajatorului, dar şi atitudinea
incorectă a salariatului în îndeplinirea sarcinilor pentru care s-a angajat.
Incadrarea în muncă doar cu forme legale, pe baza unor contracte individuale de
muncă, asigură şi cunoaşterea şi exercitarea obligaţiilor legale ce le revin celor
care folosesc forţă de muncă salariată.
Prevederea obligaţiei încheierii contractului
individual de muncă în formă scrisă, precum şi sancţionarea neîndeplinirii
acestei obligaţii legale nu îngrădesc în niciun fel exerciţiul dreptului la
muncă şi, cu atât mai puţin, libertatea comerţului."
Intrucât nu s-au evidenţiat elemente sau motive noi
care ar putea determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, soluţia şi
considerentele deciziei citate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta
cauză.
In ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate
raportată la dispoziţiile art. 16 alin. (1), Curtea constată că angajatorul şi
salariatul se află în situaţii obiectiv diferite, determinate de drepturile şi
îndatoririle lor specifice în cadrul raportului juridic de muncă, astfel că
instituirea unui tratament juridic diferenţiat este pe deplin justificată,
necontravenind principiului constituţional al egalităţii în drepturi care, în
situaţii de fapt obiectiv diferite, permite reglementarea unui tratament
juridic diferit.
In sfârşit, Curtea constată că îndeplinirea unei
obligaţii legale justificate de raţiuni obiective, precum cele reţinute mai
sus, nu poate fi în niciun caz privită ca o piedică adusă activităţii
angajatorului, de natură să aducă atingere liberei iniţiative ori concurenţei.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr.
53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Diaton 4
MT" - S.R.L. din laşi în Dosarul nr. 5.778/2006 al Judecătoriei Iaşi.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 octombrie
2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea