DECIZIE   Nr. 639 din 28 noiembrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 58, art. 60 alin. (1) lit. b) si art. 61 alin. (2) din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 1089 din  2 decembrie 2005

    Ioan Vida             - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Ion Tiuca             - procuror
    Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent sef

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 168/1999 in ansamblu, dar in special art. 58, art. 60 alin. (1) lit. b) si art. 61 alin. (2) din lege, exceptie ridicata de Federatia Educatiei Nationale din Bucuresti in Dosarul nr. 8.679/LM/2005 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca, asigurari sociale, contencios administrativ si fiscal.
    La apelul nominal raspunde pentru autorul exceptiei domnul avocat J. Friedmann-Nicolescu, cu delegatie la dosar, precum si: Ministerul Educatiei si Cercetarii, prin domnii avocati Robert Rosu si Cornel Popa, cu delegatie depusa la dosar; Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant, prin doamna consilier juridic Liliana-Elena Glinta, cu delegatie depusa la dosar, Federatia Sindicatelor din Invatamant "Spiru Haret", prin domnisoara consilier juridic Ioana Bararu, cu delegatie depusa la dosar si Federatia Nationala Sindicala "Alma Mater", prin domnul consilier juridic Marius Alexe, cu delegatie depusa la dosar.
    Reprezentantul autorului exceptiei solicita Curtii sa constate lipsa de procedura cu: institutia presedintiala reprezentata de Presedintele Romaniei, Guvernul Romaniei, Ministerul Finantelor Publice si statul roman prin Ministerul Finantelor Publice, parti care au fost introduse in cauza ca urmare a cererii reconventionale si a cererii de chemare in garantie formulate de Federatia Educatiei Nationale.
    Reprezentantii Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant, Federatiei Sindicatelor din Invatamant "Spiru Haret" si ai Federatiei Nationale Sindicale "Alma Mater" solicita, de asemenea, sa se constate lipsa de procedura cu institutiile mentionate.
    Reprezentantul Ministerului Educatiei si Cercetarii si reprezentantul Ministerului Public considera cauza in stare de judecata. Parti in litigiu sunt sindicatele aflate in conflict de munca, citarea partilor chemate in judecata prin cererea reconventionala si cererea de chemare in garantie se dispune, la instanta de judecata, pentru ca prin aceasta sa se asigure principiul contradictorialitatii.
    Curtea, deliberand, respinge exceptia lipsei de procedura si constata, sub acest aspect, cauza in stare de judecata.
    Reprezentantul autorului exceptiei invoca conflictul de interese existent intre Guvernul Romaniei si Federatia Educatiei Nationale, constand in aceea ca, avand in vedere partile din prezenta cauza, primirea punctului de vedere al acestei autoritati, exprimat in temeiul art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, are semnificatia ca Guvernul este si sfatuitorul Curtii in legatura cu aceasta exceptie; or, in virtutea principiului egalitatii de tratament si a cerintelor unui proces echitabil, si punctul de vedere al autorului exceptiei trebuie tratat in conditii de egalitate cu cel al Guvernului. Invoca, de asemenea, conflictul de interese in judecarea prezentei cauze pentru trei dintre membrii Curtii Constitutionale, ca urmare a numirii acestora in calitate de judecatori ai Curtii de catre Presedintele Romaniei, de vreme ce institutia presedintiala este parte in proces. Totodata, arata ca doi judecatori ai Curtii Constitutionale aveau, la data dezbaterii si adoptarii legii, calitatea de deputat si, respectiv, senator.
    Cu privire la aceste sustineri, reprezentantul Ministerului Educatiei si Cercetarii considera ca opinia exprimata in punctul de vedere al Guvernului Romaniei nu este obligatorie pentru Curtea Constitutionala care pronunta deciziile sale in numele legii, iar cat priveste sustinerea referitoare la numirea de catre Presedintele Romaniei a trei membri ai Curtii, arata ca toti magistratii sunt numiti de catre presedintele tarii.
    Reprezentantii celorlalte parti lasa la aprecierea Curtii Constitutionale solutionarea aspectelor referitoare la existenta unor conflicte de interese.
    Reprezentantul Ministerului Public considera ca Guvernul, alaturi de celelalte autoritati mentionate de legea Curtii Constitutionale, isi exprima punctul de vedere cu privire la exceptiile de neconstitutionalitate, fara ca acesta sa fie obligatoriu pentru solutia pronuntata de Curte, iar sustinerea referitoare la conflictul de interese din prezenta cauza constand in numirea celor trei membri ai Curtii de catre Presedintele Romaniei, precum si la calitatea de parlamentari a doi judecatori, este neintemeiata.
    Curtea Constitutionala, deliberand, respinge exceptiile cu privire la existenta unor conflicte de interese.
    Avand cuvantul pe fond, reprezentantul autorului exceptiei de neconstitutionalitate solicita admiterea acesteia. Reiterand sustinerile formulate cu prilejul ridicarii exceptiei in fata instantei de judecata, arata ca art. 58, art. 60 alin. (1) lit. b) si art. 61 alin. (2) din Legea nr. 168/1999 incalca prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (3), art. 9 teza finala, art. 20 alin. (1) si art. 43 alin. (1) din Constitutie, precum si pe cele ale art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Depune concluzii scrise.
    Reprezentantul Ministerului Educatiei si Cercetarii solicita respingerea exceptiei ca neintemeiata. Astfel, arata ca reglementarea dreptului la greva, ca drept fundamental, precum si conditiile si limitele exercitarii acestui drept, potrivit textelor de lege criticate, nu numai ca nu incalca prevederile constitutionale invocate, ci este chiar in sensul acestora si au scopul de a evita exercitarea dreptului in mod abuziv. Considera ca exceptia de neconstitutionalitate a art. 61 alin. (2) din Legea nr. 168/1999 este inadmisibila, deoarece prin cererea formulata, Ministerul Educatiei si Cercetarii a solicitat doar declararea grevei ca fiind ilegala, iar nu si plata despagubirilor in conditiile prevazute de acest text. Depune note scrise.
    Reprezentantii celorlalte parti prezente solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate pentru considerentele aratate de reprezentantul Federatiei Educatiei Nationale.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate. In acest sens arata ca textele de lege criticate sunt in concordanta cu art. 43 din Constitutie, care consacra dreptul la greva, a carui exercitare se realizeaza in limitele si conditiile prevazute de lege, in speta de Legea nr. 168/1999. Considera ca invocarea incalcarii prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (3), art. 9 teza finala si ale art. 20 alin. (1), precum si a prevederilor art. 6 pct. 1, din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale este neintemeiata.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 18 noiembrie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 8.679/LM/2005, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca, asigurari sociale, contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 58, art. 60 alin. (1) lit. b) si art. 61 alin. (2) din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca. Exceptia a fost ridicata de Federatia Educatiei Nationale intr-o cauza avand ca obiect solutionarea cererii formulate de Ministerul Educatiei si Cercetarii pentru incetarea grevei declansate de federatiile sindicale reprezentative din invatamant, ca fiind ilegala.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca Legea nr. 168/1999, in ansamblu, dar in mod special art. 58, art. 60 alin. (1) lit. b) si art. 61 alin. (2), "contrar dispozitiilor art. 43 alin. (1) din Constitutia Romaniei" "neaga dreptul la greva". Chiar daca in mod formal "legea se exprima in sensul existentei posibilitatii declansarii unei greve" textele de lege criticate "se dovedesc a fi doar aparent democratice, dar in realitate ele sunt proprii unui stat totalitar" si "golesc de continut insusi dreptul la greva, astfel ca apare in mod paradoxal incurajarea muncii fortate". Se incalca astfel "principiile art. 1 alin. (3) din Constitutia Romaniei, referitoare la traditiile democratice si idealurile Revolutiei din Decembrie 1989", precum si prevederile constitutionale ale art. 9 teza finala si ale art. 20 alin. (1) cu raportare la art. 6 pct. 2 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca, asigurari sociale, contencios administrativ si fiscal apreciaza ca art. 58, art. 60 alin. (1) lit. b) si art. 61 alin. (2) din Legea nr. 168/1999 sunt in concordanta cu dispozitiile art. 1 alin. (3), art. 9, art. 20 si art. 43 alin. (1) din Constitutie, "deoarece exercitarea dreptului la greva - ca drept fundamental al salariatilor - trebuie facuta cu buna-credinta, potrivit scopului pentru care a fost recunoscut". Incalcarea conditiilor si limitelor legale stabilite pentru exercitarea acestui drept poate fi sanctionata, potrivit art. 21 si art. 43 alin. (2) din Constitutie, iar textele de lege criticate sunt chiar in sensul acestor dispozitii constitutionale. De asemenea, si solicitarea adresata de unitatea angajatoare instantei de judecata competente pentru pronuntarea unei hotarari de incetare a grevei declarate nelegal si obligarea persoanelor vinovate la plata unor despagubiri sunt in conformitate cu prevederile art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutie, care consacra "dreptul oricarei persoane, deci si al unitatii angajatoare ca persoana juridica, de a se adresa justitiei pentru apararea drepturilor, libertatilor si intereselor sale legitime". In cazul unitatii angajatoare, interesul legitim consta in functionarea corespunzatoare a unitatii pentru indeplinirea obligatiilor asumate fata de alte persoane fizice si juridice si rolul lor social.
    In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata. In acest sens, in legatura cu prevederile art. 58 din Legea nr. 168/1999 arata ca "unitatea, in speta Ministerul Educatiei si Cercetarii, constatand ca greva a fost declarata cu nerespectarea legii, are nu numai dreptul, dar si obligatia sesizarii instantelor judecatoresti competente cu o cerere prin care solicita incetarea grevei". Acest drept decurge din atributiile ministerului care "trebuie sa administreze in cele mai bune conditii activitatile din sfera sa de competenta si sa intervina in cazul in care interesele sale legitime sunt amenintate, respectiv blocarea sistemului de invatamant din Romania", si, mai mult, "constatand prejudiciile provocate sistemului de invatamant printr-o greva nelegala are si obligatia de a solicita instantei de judecata obligarea persoanelor vinovate la plata unor despagubiri". In consecinta, considera ca Ministerul Educatiei si Cercetarii "a actionat in temeiul art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutia Romaniei". De asemenea, apreciaza ca art. 58 din lege este in perfecta concordanta si cu prevederile constitutionale ale art. 43 alin. (1) si (2) referitoare la dreptul la greva, precum si conditiile si limitele exercitarii acestuia.
    Cu privire la neconstitutionalitatea art. 60 alin. (1) lit. b) din legea criticata, arata ca aceasta "nu este si nu are cum sa fie motivata" de catre autorul exceptiei. Considera ca dispozitiile acestui text de lege, care stabilesc competenta judecatoriei de a solutiona cererea de incetare a grevei, sunt in conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constitutie, potrivit caruia "Competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege". Se mai arata ca sustinerea neconstitutionalitatii art. 60 alin. (1) lit. b) "pune sub semnul intrebarii insusi rolul autoritatii judecatoresti in Romania, de a infaptui justitia, care este unica, impartiala si egala pentru toti".
    Referitor la invocarea neconstitutionalitatii art. 61 alin. (2) din Legea nr. 168/1999, care "nu este, de asemenea, dovedita", se arata ca in situatia in care "dreptul la greva nu este exercitat cu buna-credinta, ci abuziv, in detrimentul interesului general, cei raspunzatori trebuie trasi la raspundere de unitatea prejudiciata prin declansarea grevei nelegale, iar instanta de judecata, in mod firesc poate obliga persoanele vinovate de declansarea grevei nelegale la plata unor despagubiri".
    Pentru considerentele aratate, apreciaza ca art. 58, art. 60 alin. (1) lit. b) si art. 61 alin. (2) din Legea nr. 168/1999 sunt in concordanta si cu art. 57 si art. 9 din Constitutie.
    Avocatul Poporului considera ca dispozitiile art. 58, art. 60 alin. (1) lit. b) si art. 61 alin. (2) din Legea nr. 168/1999 sunt constitutionale. Astfel, referitor la critica formulata prin raportare la art. 43 din Constitutie, arata ca, intr-adevar, "salariatii au dreptul fundamental la greva pentru apararea intereselor profesionale, economice si sociale, insa acest drept nu poate fi exercitat in afara cadrului pe care legea il stabileste". Or, in concordanta cu prevederile din Constitutie privind conditiile si limitele exercitarii dreptului la greva, textele ce fac obiectul exceptiei de neconstitutionalitate dispun in legatura cu "consecintele declansarii sau desfasurarii unei greve care nu respecta conditiile stabilite de lege".
    De altfel, apreciaza ca prevederile art. 43 din Constitutie sunt, ele insele, in concordanta cu dispozitiile art. 8 pct. 1 lit. d) din Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, precum si cu cele ale Cartei sociale europene, ratificata de Romania prin Legea nr. 74/1999, dispozitii din care rezulta ca "dreptul la greva poate fi supus unor limitari si conditionari, deoarece in mod inevitabil, de regula, exercitarea acestui drept afecteaza nu numai partile in conflict, ci si pe altii, din domenii sau sectoare in care activitatea este paralizata ca urmare a incetarii unor servicii". Se mentioneaza in acest sens Decizia Curtii Constitutionale nr. 57 din 24 martie 1998.
    Considera ca raportarea neconstitutionalitatii textelor de lege criticate la art. 9 teza finala din Constitutie este neconcludenta, deoarece dispozitiile acestui articol nu privesc dreptul la greva, ci rolul sindicatelor in declansarea si concilierea conflictelor colective de munca.
    Invocarea incalcarii art. 20 alin. (1) din Constitutie, raportat la art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, nu poate fi retinuta, intrucat art. 58, art. 60 alin. (1) lit. b) si art. 61 alin. (2) din legea criticata nu ingradesc dreptul partilor interesate de a se adresa instantei de judecata, de a beneficia de toate garantiile care conditioneaza dreptul la un proces echitabil intr-o societate democratica. Stabilind competenta tribunalului de a se pronunta de urgenta asupra cererii privind incetarea grevei, dispozitiile de lege considerate ca fiind neconstitutionale "constituie o garantie a aplicarii principiului privind judecarea unei cauze in mod echitabil si intr-un termen rezonabil de catre o instanta independenta, impartiala si instituita prin lege".
    Art. 58, art. 60 alin. (1) lit. b) si art. 61 alin. (2) din Legea nr. 168/1999 "nu contin norme contrare trasaturilor si valorilor supreme ale statului roman" si, in consecinta, apreciaza ca acestea nu contravin art. 1 alin. (3) din Constitutie.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si cel al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile partilor si ale reprezentantului Ministerului Public, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 58, art. 60 alin. (1) lit. b) si art. 61 alin. (2) din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, asa cum au fost modificate prin art. VII din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000. Dispozitiile de lege criticate prevad:
    - Art. 58: "Daca unitatea apreciaza ca greva a fost declarata ori continua cu nerespectarea legii, ea se poate adresa tribunalului in a carui circumscriptie isi are sediul unitatea cu o cerere prin care se solicita instantei incetarea grevei.";
    - Art. 60: "(1) Tribunalul examineaza cererea prin care se solicita incetarea grevei si pronunta de urgenta o hotarare prin care, dupa caz, [...]
    b) admite cererea unitatii si dispune incetarea grevei ca fiind ilegala.";
    - Art. 61: "[...]
    (2) In cazul in care dispune incetarea grevei ca fiind ilegala, instantele, la cererea celor interesati, pot obliga persoanele vinovate de declansarea grevei ilegale la plata unor despagubiri."
    In opinia autorului exceptiei dispozitiile legale criticate sunt contrare art. 1 alin. (3), art. 9 teza finala, art. 20 alin. (1) si art. 43 alin. (1) din Constitutie, precum si art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Textele constitutionale mentionate prevad:
    - Art. 1 alin. (3): "Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate.";
    - Art. 9: "Sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale se constituie si isi desfasoara activitatea potrivit statutelor lor, in conditiile legii. Ele contribuie la apararea drepturilor si la promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale membrilor lor.";
    - Art. 20 alin. (1): "Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.";
    - Art. 43 alin. (1): "Salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale, economice si sociale."
    Art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, invocat de asemenea ca fiind incalcat, prevede ca "Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa. Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de sedinta poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata absolut necesara de catre instanta atunci cand, in imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine urmatoarele:
    Autorul exceptiei porneste in sustinerile sale de la ideea ca intreaga lege este nedemocratica si, in consecinta, neconstitutionala, dar nu motiveaza aceasta in nici un mod. Enunta negarea dreptului la greva si incurajarea muncii fortate, dar in concret nu critica nici una dintre dispozitiile legii prin care sunt stabilite conditiile si limitele exercitarii dreptului la greva, ci doar normele de procedura privind controlul in justitie al legalitatii declansarii ori a continuarii grevei. Astfel, neaga implicit dreptul de acces liber la justitie in aceasta materie si dreptul instantelor judecatoresti de a cerceta incalcarea legii si de a dispune masuri in consecinta.
    Art. 58, art. 60 alin. (1) lit. b) si art. 61 alin. (2) din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca, astfel cum au fost modificate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila, dispun cu privire la: posibilitatea ca unitatea (angajatorul) sa se adreseze instantei judecatoresti competente pentru a pronunta incetarea grevei, atunci cand apreciaza ca aceasta a fost declarata ori continua cu nerespectarea legii; pronuntarea de urgenta, de catre tribunal, a unei hotarari de admitere a cererii unitatii, in sensul incetarii grevei ca fiind ilegala; posibilitatea ca instanta de judecata sa oblige persoanele vinovate de declansarea grevei ilegale la plata unor despagubiri, la cererea celor interesati.
    In esenta, autorul exceptiei sustine ca legea, in ansamblul sau, cat si prevederile art. 58, art. 60 alin. (1) lit. b) si art. 61 alin. (2) din aceasta, in special, sunt doar aparent democratice, "neaga dreptul la greva", "sunt proprii unui stat totalitar", "golesc de continut insusi dreptul la greva, astfel ca apare in mod paradoxal incurajarea muncii fortate", si contravin traditiilor democratice si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989. Prin urmare, se invoca incalcarea art. 1 alin. (3), art. 9 teza finala, art. 20 alin. (1) si art. 43 alin. (1) din Constitutie, precum si art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, fara a arata, insa, in ce consta aceasta incalcare.
    Analizand sustinerile de neconstitutionalitate formulate, Curtea constata ca acestea sunt neintemeiate si urmeaza a fi respinse.
    Intr-adevar, art. 43 din Constitutie consacra in alin. (1) dreptul salariatilor la greva pentru apararea intereselor lor profesionale, economice si sociale, dar acest drept fundamental nu este un drept absolut, ci pentru exercitarea sa alin. (2) al textului constitutional mentionat prevede ca "Legea stabileste conditiile si limitele exercitarii acestui drept, precum si garantiile necesare asigurarii serviciilor esentiale pentru societate". Aceste prevederi referitoare la stabilirea prin lege a conditiilor si limitelor exercitarii dreptului la greva sunt in concordanta cu prevederile art. 8 pct. 1 lit. d) din Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, potrivit carora: "1. Statele parti la prezentul Pact se angajeaza sa asigure: [...]; d) dreptul la greva, exercitat in conformitate cu legile fiecarei tari."
    Declansarea si continuarea grevei intr-o unitate, si cu atat mai mult intr-un intreg sector de activitate, pot aduce atingere drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale multor terte persoane. Fara a nega dreptul salariatilor la greva, trebuie retinut ca si acest drept poate fi exercitat, in spiritul prevederilor art. 57 din Constitutie "cu buna-credinta, fara sa incalce drepturile si libertatile celorlalti". Principala premisa a exercitarii dreptului la greva in acest spirit este si respectarea conditiilor si limitelor stabilite de lege. Greva poate leza in primul rand interesele angajatorului, ale unitatii ori ale autoritatii publice in ale carei atributii intra conducerea sau coordonarea sectorului de activitate respectiv. Aceasta unitate sau autoritate are dreptul, potrivit prevederilor art. 21 alin. (1) din Constitutie, sa se adreseze justitiei pentru apararea drepturilor si a intereselor sale legitime. Intrucat, conform alin. (2) al art. 21 din Constitutie, nici o lege nu poate ingradi accesul liber la justitie, a fost necesar ca Legea nr. 168/1999, astfel cum a fost modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000, sa stabileasca regulile de procedura pentru exercitarea dreptului unitatii angajatoare de a cere instantei judecatoresti incetarea grevei, apreciata ca fiind declansata ori continuata ilegal, precum si regulile pentru solutionarea unor asemenea litigii. Aprecierea daca angajatorul urmareste apararea unor drepturi si interesele legitime ori nu, daca greva a fost declansata si continua cu respectarea ori cu incalcarea reglementarilor legale in vigoare, nu reprezinta probleme de constitutionalitate, ci intra in competenta instantei judecatoresti.
    In situatia in care o greva a fost declansata ori continuata ilegal si prin aceasta au fost cauzate prejudicii materiale altor persoane, nu este contrar dispozitiilor si principiilor Constitutiei daca instanta judecatoreasca, la cererea celor pagubiti, obliga la despagubiri persoanele vinovate de incalcarea legii. Asadar, invocarea incalcarii prevederilor constitutionale ale art. 43 alin. (1) urmeaza a fi inlaturata.
    Cat priveste sustinerile ca textele de lege criticate ingradesc exercitarea si realizarea rolului sindicatelor care, potrivit art. 9 teza finala din Constitutie, "contribuie la apararea drepturilor si promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale membrilor lor", Curtea constata ca nici acestea nu pot fi retinute. Aceasta deoarece, din cuprinsul textelor de lege criticate nu rezulta ingradirea exercitiului acestui drept, dimpotriva, in scopul apararii si promovarii drepturilor si intereselor membrilor lor, sindicatele pot utiliza orice mijloace si actiuni legale, inclusiv organizarea si conducerea unei greve.
    In legatura cu invocarea incalcarii art. 20 alin. (1) din Constitutie, cu raportare la art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, privind "Dreptul la un proces echitabil", Curtea constata ca acest drept este consacrat si de art. 21 alin. (3) din Constitutie. Exercitarea sa presupune dreptul partilor de a utiliza toate mijloacele legale si de a beneficia de toate garantiile procedurale pentru promovarea intereselor lor legitime. Or, dispozitiile de lege criticate nu aduc atingere prevederilor constitutionale si conventionale mentionate.
    Autorul exceptiei mai invoca si incalcarea prevederilor art. 1 alin. (3) din Constitutie, partea referitoare "[...] la traditiile democratice ale poporului roman si idealurile Revolutiei din decembrie 1989", prin aceea ca textele de lege ce fac obiectul controlului de constitutionalitate, precum si Legea nr. 168/1999, in ansamblul sau, "golesc de continut insusi dreptul la greva, astfel ca apare in mod paradoxal incurajarea muncii fortate". Cu privire la aceste sustineri Curtea constata ca art. 1 alin. (3) din Constitutie dispune ca "Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate". Asadar acest text constitutional enunta elementele definitorii ale statului roman, care reprezinta valori supreme in spiritul traditiilor poporului roman, carora Legea nr. 168/1999 si dispozitiile criticate ale acesteia nu le sunt contrare.
    De altfel, Curtea constata ca, in realitate, autorul exceptiei, atat in ceea ce priveste legea in ansamblu, cat si cu privire la textele din aceasta expres mentionate, nu formuleaza o motivare din care sa rezulte in ce anume consta contrarietatea fata de prevederile constitutionale, ci doar invoca incalcarea lor. Or, Curtea Constitutionala nu se poate substitui autorului exceptiei in formularea unor motive de neconstitutionalitate, astfel ca, si pentru acest considerent, exceptia urmeaza a fi respinsa ca neintemeiata.

    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Constata ca prevederile art. 58, art. 60 alin. (1) lit. b) si art. 61 alin. (2) din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca sunt constitutionale si, in consecinta, respinge exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Federatia Educatiei Nationale in Dosarul nr. 8.679/LM/2005 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca, asigurari sociale, contencios administrativ si fiscal.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 28 noiembrie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat-asistent sef,
                              Gabriela Dragomirescu