DECIZIE   Nr. 637 din 11 mai 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 pct. 7 din Codul de procedura civila si art. 105 din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 394 din 15 iunie 2010

Tudorel Toader                      - preşedinte

Nicolae Cochinescu               -judecător

Aspazia Cojocaru                  -judecător

Acsinte Gaspar                      -judecător

Petre Lăzăroiu                       -judecător

Ion Predescu                         -judecător

Puskas Valentin Zoltan          -judecător

Augustin Zegrean                  -judecător

Simona Ricu                          - procuror

Doina Suliman                       - magistrat-asistent-şef

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 pct. 7 din Codul de procedură civilă şi art. 105 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Rovachim Cin" - S.R.L. din Deva în Dosarul nr. 2.221/221/2009 al Judecătoriei Deva.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin Incheierea din 11 august 2009, pronunţată în Dosarul nr. 2.221/221/2009, Judecătoria Deva a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 pct. 7 din Codul de procedură civilă şi art. 105 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Rovachim Cin" - S.R.L. din Deva cu ocazia soluţionării cererii de recuzare formulate împotriva preşedintelui completului de judecată învestit cu soluţionarea cauzei.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 20 şi 21, precum şi prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. In acest sens arată, în esenţă, că textele de lege atacate sunt neconstituţionale deoarece limitează motivele de incompatibilitate şi nu asigură imparţialitatea instanţei. Apreciază că dispoziţiile de lege criticate „sunt profund greşite şi înfrâng, deopotrivă, finalitatea dreptului la un proces echitabil în cadrul democraţiei constituţionale, principiul fundamental al unui stat care declară preeminenţa dreptului, postulat la nivel european în art. 6 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale". De aceea, autorul excepţiei consideră că instituţia recuzării ar trebui să fie guvernată în exclusivitate de prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, dat fiind faptul că un judecător care adoptă măsuri provizorii într-o cauză sau se pronunţă asupra căilor de atac de retractare nu mai prezintă garanţii de imparţialitate.

Instanţa de judecată consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 27 pct. 7 din Codul de procedură civilă şi art. 105 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, dispoziţii care au următorul cuprins:

- Art.27 pct. 7 din Codul de procedură civilă: „Judecătorul poate îi recuzat: [...]

7. dacă şi-a spus părerea cu privire la pricina ce se judecă;";

-  Art.105 din Legea nr. 161/2003: „Art. 105. - (1) Magistraţilor le este interzis să participe la judecarea unei cauze, în calitate de judecător sau procuror:

a) dacă sunt soţi sau rude până la gradul IV inclusiv între ei;

b)  dacă ei, soţii sau rudele lor până la gradul IV inclusiv au vreun interes în cauză.

(2)   Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi magistratului care participă, în calitate de judecător sau procuror, la judecarea unei cauze în căile de atac, atunci când soţul sau ruda până la gradul IV inclusiv a magistratului a participat, ca judecător sau procuror, la judecarea în fond a acelei cauze.

(3) Dispoziţiile alin. (1) si (2) se completează cu prevederile Codului de procedură civilă şi ale Codului de procedură penală referitoare la incompatibilităţi, abţinere şi recuzare."

Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 20 privind egalitatea în drepturi şi art. 21 privind accesul liber la justiţie. De asemenea, autorul excepţiei apreciază că sunt înfrânte şi prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 27 din Codul de procedură civilă reglementează în mod limitativ cazurile de recuzare a judecătorilor, protejând astfel partea în cazul în care se presupune că judecătorul ar putea fi lipsit de obiectivitate. Curtea reţine însă că dispoziţiile art. 27 din Codul de procedură civilă acoperă o paletă foarte largă de situaţii, iar toate cazurile de recuzare enumerate, la baza cărora stau criterii obiective şi raţionale, duc la finalitatea mai sus arătată. Astfel este împiedicată posibilitatea îndepărtării de către o parte de rea-credinţă a unui judecător pentru motive subiective sau netemeinice, situaţie ce nu contravine prevederilor constituţionale ale art. 20 şi 21 şi nici art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

In continuare, Curtea constată că enumerarea limitativă a cazurilor în care magistratului îi este interzis să participe la judecarea unei cauze, în calitate de judecător sau procuror, se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă şi ale Codului de procedură penală referitoare la incompatibilităţi, abţinere şi recuzare. Astfel, pe cale de consecinţă, nici art. 105 din Legea nr. 161/2003 nu încalcă principiile statuate în textele constituţionale şi convenţionale invocate. Toate aceste interdicţii constituie garanţii cu privire la imparţialitatea instanţei de judecată.

In fine, Curtea observă că autorul excepţiei de neconstituţionalitate doreşte, în realitate, completarea dispoziţiilor de lege criticate şi cu alte cazuri de incompatibilitate, recuzare, abţinere sau interdicţie.

In conformitate cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora procedura de judecată este prevăzută de lege, stabilirea cazurilor de recuzare este de competenţa legiuitorului, iar Curtea Constituţională, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu poate să modifice sau să completeze dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 pct. 7 din Codul de procedură civilă şi art. 105 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Rovachim Cin" - S.R.L. din Deva în Dosarul nr. 2.221/221/2009 al Judecătoriei Deva.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 mai 2010.

PREŞEDINTE,

prof. univ. dr. TUDOREL TOADER

Magistrat-asistent-şef,

Doina Suliman