DECIZIE Nr.
631 din 11 mai 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 1200, art. 1201, art. 1746, art. 1769
si art. 1790 din Codul civil, precum si a celor ale art. 129 alin. 5, art. 137,
art. 167, art. 168, art. 172 si art. 173 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 413 din 21 iunie 2010
Tudorel Toader - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Cristina Toma -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 1200, art. 1201, art. 1746, art. 1769
şi art. 1790 din Codul civil, precum şi a celor ale art. 129 alin. 5, art. 137,
art. 167, art. 168, art. 172 şi art. 173 din Codul de procedură civilă,
excepţie ridicată de Societatea Comercială „Alcom" - S.A. din Galaţi în
Dosarul nr. 1.773/121/2008 al Tribunalului Galaţi - Secţia comercială, maritimă
şi fluvială şi de contencios administrativ-fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1200, art.
1201, art. 1746, art. 1769 şi art. 1790 din Codul civil, ca fiind inadmisibilă,
întrucât aceasta nu a fost motivată, şi a excepţiei de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 129 alin. 5, art. 137', art. 167, art. 168, art. 172 şi art.
173 din Codul de procedură civilă, ca fiind neîntemeiată, întrucât textul de
lege criticat nu contravine prevederilor constituţionale invocate de autorul
excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 18 martie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 1.773/121/2008, Tribunalul Galaţi - Secţia comercială, maritimă
şi fluvială şi de contencios administrativ-fiscal a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1200,
art. 1201, art. 1746, art. 1769 şi art. 1790 din Codul civil, precum şi a celor
ale art. 129 alin. 5, art. 137, art. 167, art. 168, art. 172 şi art. 173 din
Codul de procedură civilă.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de
Societatea Comercială „Alcom" - S.A. din Galaţi într-o cauză civilă ce are
ca obiect o contestaţie la executare.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate încalcă
accesul la un proces echitabil al părţilor cu privire la administrarea probelor
aflate la dosarul cauzei. De asemenea, consideră că acestea contravin şi
dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, întrucât dau posibilitatea unui pretins
creditor să urmărească şi să vândă un bun, fără să se respecte dreptul acestuia
de a-şi asigura dovezile necesare în vederea apărării dreptului său de
proprietate dobândit legal şi cu bună-credinţă. Arată că dispoziţiile criticate
încalcă prevederile art. 16, art. 21 şi art. 53 din Constituţie, deoarece
există tendinţa instanţelor de judecată de a analiza acţiunile numai în raport
de art. 137 din Codul de procedură civilă, fără a uni excepţiile cu fondul,
pentru soluţionarea acestora fiind necesară administrarea de dovezi ce trebuie
a fi analizate cu stăruinţă de către instanţele de judecată.
Tribunalul Galaţi - Secţia comercială, maritimă şi
fluvială şi de contencios administrativ-fiscal apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând în acest sens
că dispoziţiile de lege criticate nu încalcă niciuna dintre prevederile
constituţionale menţionate. De asemenea, constată că excepţia de
neconstituţionalitate nu are legătură cu soluţionarea cauzei.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat
punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 1200, art. 1201, art. 1746, art. 1769 şi art. 1790
din Codul civil, precum şi cele ale art. 129 alin. 5, art. 137, art. 167, art.
168, art. 172 şi art. 173 din Codul de procedură civilă, având următorul
conţinut:
1. Art. 1200, art. 1201, art. 1746, art. 1769 şi art.
1790 din Codul civil:
- art. 1200: „Sunt prezumţii legale acelea care
sunt determinate special prin lege, precum:
1. actele ce legea le declară nule pentru că le
priveşte făcute în frauda dispoziţiilor sale;
2. în cazurile când legea declară că dobândirea
dreptului de proprietate sau liberaţiunea unui debitor rezultă din oarecare
împrejurări determinate;
3. (abrogat);
4. puterea ce legea acordă autorităţii lucrului
judecat";
- art. 1201: „Este lucru judecat atunci când a doua
cerere în judecată are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este
între aceleaşi părţi, făcută de ele şi în contra lor în aceeaşi
calitate.";
- art. 1746: „Ipoteca este un drept real asupra
imobilelor afectate la plata unei obligaţii.
Ipoteca este din natura ei nedivizibilă şi subzistă
în întregimea ei asupra tuturor imobilelor afectate, asupra fiecărui şi asupra
fiecărei porţiuni din aceste imobile.
Dreptul de ipotecă se conservă asupra imobilelor în
orice mână va trece.";
- art. 1769: „Cine are capacitatea de a înstrăina un
imobil poate a-l şi ipoteca.";
- art. 1790: „Creditorii care au privilegiu sau
ipotecă înscrisă asupra unui imobil îl urmăresc în orice mână ar trece."
2. Art. 129 alin. 5, art. 137, art. 167, art. 168, art.
172 şi art. 173 din Codul de procedură civilă:
- art. 129 alin. 5: „Judecătorii au îndatorirea să
stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind
aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea
corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. Ei
vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar
dacă părţile se împotrivesc.";
- art. 137: „Instanţa se va pronunţa mai întâi
asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac de
prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Excepţiile nu vor putea fi unite cu fondul decât
dacă pentru judecarea lor este nevoie să se administreze dovezi în legătură cu
dezlegarea în fond a pricinii.";
- art. 167: „Dovezile se pot încuviinţa numai dacă
instanţa socoteşte că ele pot să aducă dezlegarea pricinii, afară de cazul când
ar fi primejdie ca ele să se piardă prin întârziere.
Ele vor fi administrate înainte de începerea
dezbaterilor asupra fondului.
Dovada şi dovada contrarie vor fi administrate pe
cât cu putinţă în acelaşi timp.
Când dovada cu martori a fost încuviinţată în
condiţiile art. 138, dovada contrară va fi cerută sub pedeapsa decăderii în
aceeaşi şedinţă, dacă amândouă părţile sunt de faţă.
Partea lipsă la încuviinţarea dovezii este obligată
să ceară dovada contrarie la şedinţa următoare, iar în caz de împiedicare, la
prima zi când se înfăţişează.";
- art. 168: „Incheierea prin care se încuviinţează
dovezile va arăta faptele ce vor trebui dovedite, precum şi mijloacele de
dovadă încuviinţate pentru dovedirea lor.
Administrarea dovezilor se va face în ordinea
statornicită de instanţă.
Când o parte renunţă la dovezile ce a propus,
cealaltă parte poate să şi le însuşească.";
- art. 172: „Când partea învederează că partea
potrivnică deţine un înscris privitor la pricină, instanţa poate ordona
înfăţişarea lui.
Cererea de înfăţişare nu poate fi respinsă dacă
înscrisul este comun părţilor sau dacă însăşi partea potrivnică s-a referit în
judecată la înscris ori dacă, după lege, ea este obligată să înfăţişeze
înscrisul.";
- art. 173: „Instanţa va respinge cererea de
înfăţişare a înscrisului, în întregime sau în parte, în cazurile:
1. când cuprinsul înscrisului priveşte chestiuni
cu totul personale;
2. când înfăţişarea înscrisului ar încălca îndatorirea
de a păstra secretul;
3. când înfăţişarea ar atrage urmărirea penală
împotriva părţii sau a unei alte persoane, ori ar expune-o dispreţului
public."
Autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor
constituţionale ale art. 16 ce privesc egalitatea în drepturi, art. 21
referitoare la accesul liber la justiţie, art. 44 privind dreptul de
proprietate publică, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor
drepturi sau al unor libertăţi şi art. 129 privind folosirea căilor de atac.
Curtea constată că, deşi obiect al sesizării îl
constituie o serie de norme din Codul civil şi Codul de procedură civilă,
autorul excepţiei nu motivează în niciun fel excepţia de neconstituţionalitate,
ci se limitează la a critica aplicarea legii de către instanţele de judecată.
Simpla enumerare a textelor de lege, fără indicarea prevederilor
constituţionale pretins a fi încălcate, nu poate constitui temei legal pentru
efectuarea controlului de constituţionalitate. Curtea nu se poate substitui
autorului excepţiei în ceea ce priveşte invocarea unor motive de
neconstituţionalitate, deoarece în această manieră ar exercita un control din
oficiu, ceea ce excedează competenţei sale. Prin urmare, întrucât excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1200, art. 1201, art. 1746, art.
1769 şi art. 1790 din Codul civil, precum şi a celor ale art. 129 alin. 5, art.
137, art. 167, art. 168, art. 172 şi art. 173 din Codul de procedură civilă nu
respectă prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea
şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cărora sesizările trebuie
făcute în formă scrisă şi motivate, aceasta urmează a fi respinsă ca
inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 1200, art. 1201, art. 1746, art. 1769
şi art. 1790 din Codul civil, precum şi a celor ale art. 129 alin. 5, art. 137,
art. 167, art. 168, art. 172 şi art. 173 din Codul de procedură civilă,
excepţie ridicată de Societatea Comercială „Alcom" - S.A. din Galaţi în
Dosarul nr. 1.773/121/2008 al Tribunalului Galaţi - Secţia comercială, maritimă
şi fluvială şi de contencios administrativ-fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 mai 2010.
PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. TUDOREL TOADER
Magistrat-asistent,
Cristina Toma