DECIZIE Nr.
626 din 6 mai 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2), art.
6 alin. (1), (2) si (4) si ale art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001
privind procedura somatiei de plata
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 354 din 28 mai 2010
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu
-judecător
Aspazia Cojocaru
-judecător
Acsinte Gaspar
-judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu
-judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader
-judecător
Augustin Zegrean
-judecător
Antonia Constantin - procuror
Marieta Safta -
magistrat-asistent-şef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin.
(2), art. 6 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 8 din Ordonanţa
Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată,
excepţie invocată de Societatea Comercială „Standard
Snacks" - S.R.L. în Dosarul nr. 4.101/300/2009 al Judecătoriei
Sectorului 2 Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului nr.
8.488D/2009 al Curţii Constituţionale.
La apelul nominal lipsesc părţile,
faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr.
8.539D/2009, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 6 alin. (1) şi (2) şi art. 8 alin. (1)
şi (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura
somaţiei de plată, excepţie invocată de Societatea
Comercială „Casito Transimpex" - S.R.L. în Dosarul nr. 4.371/243/2009
al Judecătoriei Hunedoara.
La apelul nominal lipsesc părţile,
faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Având în vedere obiectul excepţiilor de
neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 8.488D/2009 şi nr.
8.539D/2009, preşedintele pune în discuţie, din oficiu, problema
conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca
fiind întrunite condiţiile pentru conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5)
din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 8.539D/2009 la Dosarul
nr. 8.488D/2009, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată,
preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public,
care pune concluzii de respingere a excepţiei de
neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa
Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarelor, reţine următoarele:
Prin Incheierea din 3 decembrie 2009,
pronunţată în Dosarul nr. 4.101/300/2009, Judecătoria
Sectorului 2 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională
cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1
alin. (1), art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 8
din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de
plată, excepţie invocată de Societatea Comercială
„Standard Snacks" - S.R.L.
Prin Incheierea din 16 decembrie 2009,
pronunţată în Dosarul nr. 4.371/243/2009, Judecătoria
Hunedoara a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) şi (2)
şi art. 8 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001
privind procedura somaţiei de plată, excepţie invocată
de Societatea Comercială „Casito Transimpex" - S.R.L.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate se susţin
următoarele:
- dispoziţiile art. 1 alin. (1) din
Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 contravin art. 21 alin. (3), art. 24 alin.
(1) şi art. 44 alin. (1) din Constituţie, „întrucât permit
instanţei de judecată să soluţioneze cauza fără
a-şi exercita obligaţia de aflare a adevărului, doar pe baza
susţinerilor subiective ale creditoarei, fără ca debitoarea
să poată administra probe în apărare";
- dispoziţiile art. 4 alin. (2) încalcă art.
24 alin. (1) şi art. 44 alin. (1) din Constituţie, „întrucât
posibilitatea soluţionării cererii creditorului numai pe baza actelor
depuse şi a explicaţiilor date de părţi împiedică
exercitarea dreptului la apărare şi asigurarea dreptului la un proces
echitabil, iar emiterea unui titlu executoriu în urma unui proces sumar şi
executarea acestuia încalcă reglementarea constituţională a
dreptului la proprietate";
- dispoziţiile art. 6 alin. (1), (2) şi (4)
sunt contrare art. 24 alin. (1) şi art. 44 alin. (1) din Constituţie,
„având în vedere că înmânarea de îndată a ordonanţei
echivalează cu pronunţarea judecătorului înainte de a se
administra orice probe", iar expresia „lămuriri şi
explicaţii" prevăzută de textul criticat „este neclară
şi susceptibilă de îngrădirea dreptului la apărare";
- dispoziţiile art. 8 alin. (1), (2) şi (5)
contravin art. 16, art. 24 alin. (1) şi art. 44 alin. (1) din Legea
fundamentală, întrucât nu precizează dacă cererea în anulare pe
care o reglementează este sau nu o cale de atac, dacă face parte din
procedura contencioasă sau, dimpotrivă, din cea necontencioasă;
cu privire la alin. (5) al art. 8 se mai susţine că instituie o
adevărată „dictatură a creditorilor" şi permite
acestora exercitarea unui eventual „abuz de drept".
Se mai susţine că „dispoziţiile legale
criticate îngrădesc nelegitim dreptul de a obţine un proces echitabil
şi o judecată imparţială, precum şi dreptul de a
obţine un control judiciar real, obiectiv şi efectiv, întrucât
cererea de anulare se soluţionează întotdeauna de către
aceeaşi instanţă care a soluţionat cererea de emitere a
somaţiei de plată. Lipsirea părţilor de posibilitatea de a
formula o cale de atac împotriva hotărârii prin care a fost respinsă
cererea în anulare contravine dreptului la un proces echitabil".
Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti apreciază că excepţia invocată este
neîntemeiată.
Judecătoria Hunedoara apreciază că excepţia invocată este
neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1)
din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului
şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia
de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite
de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile
legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie prevederile art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1),
(2) şi (4) şi art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind
procedura somaţiei de plată, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, aprobată cu modificări
şi completări prin Legea nr. 295/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, având următorul cuprins:
- Art. 1 alin. (1): „(1) Procedura somaţiei de
plată se desfăşoară, la cererea creditorului, în scopul
realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creanţelor
certe, lichide şi exigibile ce reprezintă obligaţii de
plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un
înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris,
însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis
de lege şi care atestă drepturi şi obligaţii privind
executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte
prestaţii.";
- Art. 4 alin. (2): „In toate cazurile, pentru
soluţionarea cererii, judecătorul dispune citarea părţilor,
potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă referitoare
la pricinile urgente, pentru explicaţii şi lămuriri, precum
şi pentru a stărui în efectuarea plăţii sumei datorate de
debitor ori pentru înţelegerea părţilor asupra
modalităţilor de plată.";
- Art. 6 alin. (1),
(2) şi (4): „(1) Dacă nu a intervenit închiderea dosarului în
condiţiile art. 5, judecătorul va examina cererea pe baza actelor
depuse, precum şi a explicaţiilor şi lămuririlor
părţilor, ce i-au fost prezentate potrivit art. 4. [...]
(2) Când în urma examinării prevăzute la
alin. (1), constată că pretenţiile creditorului sunt
justificate, judecătorul emite ordonanţa care va conţine
somaţia de plată către debitor, precum şi termenul de
plată. [...]
(4) Ordonanţa se va înmâna părţii
prezente sau se va comunica fiecărei părţi de îndată, prin
scrisoare recomandată cu confirmare de primire.";
-Art. 8: „(1) Impotriva ordonanţei
prevăzute la art. 6 alin. (2) debitorul poate formula cererea în anulare,
în termen de 10 zile de la data înmânării sau comunicării acesteia.
(2) Cererea în anulare se soluţionează de
către instanţa competentă pentru judecarea fondului cauzei în
primă instanţă.
(3) Abrogat.
(4) Dacă instanţa învestită admite
cererea în anulare, aceasta va anula ordonanţa, pronunţând o
hotărâre irevocabilă. Prevederile art. 7 se aplică în mod
corespunzător.
(5) Hotărârea prin care a fost respinsă
cererea în anulare este irevocabilă."
In opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege
criticate contravin, în ordinea invocării lor, art. 21 privind accesul
liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin.
(1) potrivit căruia „Dreptul la apărare este garantat", art.
44 alin. (1) potrivit căruia dreptul de proprietate şi creanţele
asupra statului sunt garantate, conţinutul şi limitele acestora fiind
stabilite prin lege, şi art. 16 alin. (1) privind egalitatea
cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor
publice, fără privilegii şi fără discriminări. Se
mai invocă dispoziţiile constituţionale ale art. 126 privind
instanţele judecătoreşti şi ale art. 129 privind folosirea
căilor de atac.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate
astfel cum a fost formulată, Curtea constată că asupra
constituţionalităţii art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2), art. 6
alin. (1), (2) şi (4) şi a art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001,
prin raportare la aceleaşi texte din Constituţie şi cu o
motivare asemănătoare celor din prezenta cauză, s-a
pronunţat prin numeroase decizii, de exemplu Decizia nr. 348 din 18
septembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
847 din 27 noiembrie 2003, Decizia nr. 251 din 15 iunie 2004, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 6 iulie 2004, Decizia nr.
274 din 24 iunie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 721 din 10 august 2004, şi Decizia nr. 162 din 25 februarie 2010,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 13
aprilie 2010. Cu acele prilejuri, respingând excepţia de
neconstituţionalitate ridicată, Curtea a reţinut, în
esenţă, că Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001
reglementează o procedură specială şi accelerată,
derogatorie de la normele procedurii civile, care urmăreşte
recuperarea într-un timp cât mai scurt a creanţelor certe, lichide şi
exigibile, ce reprezintă obligaţii contractuale de plată a unor
sume de bani. Acest caracter special al procedurii a determinat limitarea
mijloacelor de probă utilizabile la înscrisuri, în prima fază,
completate ulterior cu explicaţiile şi lămuririle date de
părţi, limitarea fiind deopotrivă valabilă pentru ambele părţi,
în condiţii identice pentru exercitarea dreptului la apărare.
Celelalte aspecte ale raporturilor juridice dintre părţi urmează
a fi rezolvate conform reglementărilor din dreptul comun. Modul în care
instanţele judecătoreşti admit sau resping cererile de
probaţiune reprezintă o problemă de aplicare, iar nu de
constituţionalitate a textului de lege. Impotriva hotărârii de
respingere a cererii în anulare debitorul poate declara recurs, care se
judecă conform normelor dreptului comun, iar împotriva titlului executoriu
poate formula contestaţie la executare, de asemenea, potrivit normelor
Codului de procedură civilă. Totodată, textele de lege criticate
conţin norme de procedură asupra cărora legiuitorul este suveran
a legifera, evident cu respectarea drepturilor şi libertăţilor
fundamentale.
De asemenea, cu privire la aceleaşi critici ale
dispoziţiilor art. 8 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001,
Curtea s-a mai pronunţat, de exemplu, prin Decizia nr. 116 din 16
februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
247 din 20 martie 2006, şi Decizia nr. 269 din 16 martie 2006,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 17
aprilie 2006. Prin deciziile pronunţate Curtea Constituţională a
respins excepţiile de neconstituţionalitate ridicate, constatând,
pentru motivele acolo reţinute, că art. 8 alin. (5) din
Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de
plată nu încalcă liberul acces la justiţie şi dreptul la un
proces echitabil.
In acelaşi sens este şi Decizia nr. 1.148
din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 4 din 3 ianuarie 2008, în care Curtea a răspuns unor critici
similare celor formulate în prezenta cauză. Intrucât nu au intervenit
elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei
jurisprudenţe, soluţia pronunţată de Curte prin deciziile
menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o sunt
valabile şi în prezenta cauză.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1), (2)
şi (4) şi art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind
procedura somaţiei de plată, excepţie invocată de
Societatea Comercială „Standard Snacks" - S.R.L. în Dosarul nr.
4.101/300/2009 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, iar, cât
priveşte art. 6 alin. (1)şi (2) şi art. 8 alin. (1) şi (2)
din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de
plată, de Societatea Comercială „Casito Transimpex" - S.R.L. în
Dosarul nr. 4.371/243/2009 al Judecătoriei Hunedoara.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 6 mai 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Marieta Safta