DECIZIE Nr.
620 din 26 iunie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 36 alin. (1) lit. j), art. 37 lit.
d) si art. 38 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al
Magistraturii, ale art. 41, 46, 47, 49, 50 si 52 din Legea nr. 304/2004 privind
organizarea judiciara si ale art. 26 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 593 din 28 august 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Kozsokar Gabor
-judecător
Ion Predescu -judecător
Şerban Viorel Stănoiu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Antonia Constantin - procuror
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (7), art. 36 alin. (1) lit.
j), art. 37 lit. d) şi art. 38 din Legea nr. 317/2004
privind Consiliul Superior al Magistraturii, ale art.
41, 46, 47, 49, 50 şi 52 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară
şi ale art. 26 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată din oficiu de
Curtea de Apel Alba-Iulia - Secţia comercială, de contencios administrativ şi
fiscal în Dosarul nr.1.677/57/2006.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent informează completul de judecată
că partea Ioan Rotărescu a depus la dosar un înscris prin care arată că lasă la
aprecierea Curţii soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul
nr. 237 D/2007, avand ca
obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată din oficiu de Curtea
de Apel Alba-Iulia - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal
în Dosarul nr. 2.688/57/2006.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent informează Curtea că, la dosar,
partea Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală a
Finanţelor Publice a Judeţului Hunedoara a depus o cerere prin care solicită
comunicarea unui exemplar de pe considerentele excepţiei de
neconstituţionalitate şi acordarea unui termen în vederea pregătirii apărării.
Reprezentantul Ministerului Public se opune cererii de
amanare, apreciind că aceasta nu îndeplineşte
condiţiile prevăzute de art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă, întrucat partea a avut timpul necesar şi
posibilitatea să consulte încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale.
Curtea respinge cererea de amanare.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea
dosarelor sus-menţionate, avand
în vedere obiectul identic al excepţiilor ridicate.
Reprezentantul Ministerului
Public nu se opune conexării dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 237 D/2007 la Dosarul nr.
233 D/2007, care este primul înregistrat.
Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi
acordă cuvantul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate privind dispoziţiile
art. 34 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, arătand că acestea nu se regăsesc în textul actului normativ menţionat.
Cat priveşte excepţia de
neconstituţionalitate a celorlalte texte de lege criticate, consideră că
aceasta este neîntemeiată, textele fiind în concordanţă cu dispoziţiile
constituţionale invocate.
CURTEA,
avand în vedere actele şi
lucrările dosarelor, reţine următoarele: Prin Incheierile din 20 noiembrie
2006, pronunţate în Dosarele nr. 1.677/57/2006 şi nr. 2.688/57/2006, Curtea
de Apel Alba Iulia - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor „art. 34 alin. (7), art. 36 alin. (1) lit. j), art. 37 lit. d) şi
art. 38 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, ale
art. 41, art. 46, art. 47, art. 49, art. 50 şi art. 52 din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară şi ale art. 26 din Codul de procedură
civilă."
Excepţia a fost ridicată din oficiu de instanţa de
judecată în cauze avand ca
obiect contestaţii în anulare, în care completele desemnate iniţial au formulat
cereri de abţinere care s-au admis.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textele de lege criticate aduc atingere dispoziţiilor
constituţionale ale art. 1 alin. (4), ale art. 124-126 şi ale art. 134. In
acest sens, se arată, în esenţă, că prevederile art. 38 din Legea nr. 317/2004
contravin dispoziţiilor art. 134 din Constituţie, întrucat conferă Consiliului Superior al Magistraturii
atribuţii ce excedează celor cuprinse în textul constituţional pretins
încălcat. Totodată, prevederile art. 36 lit. j) şi ale art. 37 lit. d) din
Legea nr. 317/2004 sunt neconstituţionale, întrucat sfera atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii conferă
acestuia putere legislativă şi putere judecătorească. De asemenea, prevederile
art. 41, 46, 47, 49, 50 şi 52 din Legea nr. 304/2004 sunt neconstituţionale,
pentru următoarele motive: prin acestea sunt înfiinţate adunări generale ale
judecătorilor la nivelul fiecărei instanţe, în loc de adunarea generală a
tuturor judecătorilor, organism la care se referă art. 1 alin. (4) din
Constituţie; sunt înfiinţate colegii de conducere care nu au corespondent în
art. 124-126 din Legea fundamentală; sunt conferite acestor organisme atribuţii
de verificare a respectării de către judecători a regulamentelor şi de
organizare a sistemului judecătoresc prin înfiinţarea de secţii specializate;
impun participarea judecătorilor la judecarea altor cauze decat cele repartizate aleatoriu; permit şi
conferă putere unor organisme administrative să stabilească sau să modifice
competenţa, atribuţiile, salariile, pensiile judecătorilor. In final, se
susţine că art. 26 din Codul de procedură civilă contravine principiilor art.
124 din Constituţie, deoarece instituie o procedură în care judecătorii nu mai
sunt terţi, ci devin părţi în proces, pe această cale fiindu-le afectată
imparţialitatea.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In acest sens, arată, în
esenţă, că măsura în care atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii
„sunt mai importante şi mai complexe decat cele constituţionale este una de apreciere, iar nu de
constituţionalitate, întrucat
Constituţia însăşi deleagă legiuitorului dreptul de a le stabili."
Totodată, în ceea ce priveşte art. 41, 46, 47, 49, 50 şi 52 din Legea nr.
304/2004, aspectele sesizate în excepţie sunt probleme de aplicare a legii, iar
nu de constituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că prevederile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, nu poate fi
reţinută critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 alin. (1)
lit. j), ale art. 37 lit. d) şi ale art. 38 din Legea nr. 317/2004 faţă de art.
134 din Constituţie, deoarece prin art. 134 alin. (4) se prevede că această
autoritate statală, în realizarea rolului de garant al independenţei justiţiei,
îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică. In ceea ce
priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41, 46, 47, 49,
50 şi 52 din Legea nr. 304/2004 şi ale art. 26 din Codul de procedură civilă,
faţă de art. 1 alin. (4) şi art. 124-126 din Legea fundamentală, se apreciază
că aceasta este neîntemeiată, deoarece prin textele constituţionale criticate
legiuitorul constituant a realizat o stransă corelaţie între art. 1 alin. (4), conform căruia statul se
organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor, şi art.
124-126 din Constituţie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand încheierile de
sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele
întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile
legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie, în opinia instanţei de judecată, prevederile art. 34 alin. (7), ale
art. 36 alin. (î) lit. j), ale art. 37 lit. d) şi ale art. 38 din Legea nr.
317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, ale art. 41, 46, 47, 49,
50 şi 52 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 26
din Codul de procedură civilă.
Curtea observă că prevederile art. 34 alin. (7) din
Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii nu se regăsesc
în conţinutul acestei legi.
Aşa fiind, Curtea se va pronunţa prin prezenta decizie
asupra constituţionalităţii prevederilor art. 36 alin. (1) lit. j), ale art. 37
lit. d) şi ale art. 38 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al
Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, ale art. 41,
46, 47, 49, 50 şi 52 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară,
republicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi
completările aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50 din 28 iunie
2006, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 566 din 30 iunie 2006, şi ale art. 26
din Codul de procedură civilă.
Textele de lege criticate au următorul conţinut:
Art. 36 alin. (1) lit. j), art. 37 lit. d) şi art. 38
din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii:
- Art. 36 alin. (1) lit. j): „(1) Plenul Consiliului
Superior al Magistraturii are următoarele
atribuţii referitoare la admiterea în magistratură, evaluarea, formarea şi
examenele judecătorilor şi procurorilor: [...]
j) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin
lege sau regulament."
- Art. 37 lit. d): „Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la
organizarea şi funcţionarea instanţelor şi a parchetelor; [...]
d) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin
lege sau regulament."
- Art. 38: „(1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii adoptă Codul deontologic al
judecătorilor şi procurorilor, Regulamentul de organizare şi funcţionare al
Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul privind procedura alegerii
membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul de ordine
interioară al instanţelor judecătoreşti, precum şi alte regulamente şi hotărari prevăzute în Legea nr. 303/2004,
republicată, şi în Legea nr. 304/2004, republicată.
(2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii
asigură publicarea Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor şi a
regulamentelor prevăzute la alin. (1) în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, şi pe pagina de
Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc
activitatea autorităţii judecătoreşti.
(4) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează
proiectele de regulamente şi ordine care se aprobă de ministrul justiţiei, în
cazurile prevăzute de lege.
(5) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii
poate sesiza ministrul justiţiei cu privire la necesitatea iniţierii sau
modificării unor acte normative în domeniul justiţiei.
(6) Consiliul Superior al Magistraturii elaborează
anual un raport privind starea justiţiei şi un raport privind activitatea
proprie, pe care le prezintă Camerelor reunite ale Parlamentului Romaniei pană la data de 15 februarie a
anului următor şi le publică în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, şi pe pagina
de Internet a Consiliului Superior al
Magistraturii."
Art. 41, 46, 47, 49, 50 şi 52 din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară:
- Art. 41: „(1) Secţiile şi
completele specializate ale curţilor de apel şi ale instanţelor din
circumscripţia acestora se înfiinţează, la propunerea colegiilor de conducere
ale fiecărei instanţe, prin hotărare a
Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Componenţa secţiilor şi completelor
specializate se stabileşte de colegiul de conducere al instanţei, în raport cu
volumul de activitate, ţinandu-se seama de specializarea judecătorului.
(3) In mod excepţional, în situaţia în care în
cadrul unei secţii nu se poate constitui un complet de judecată, colegiul de
conducere al instanţei poate dispune participarea unor judecători de la alte
secţii."
- Art. 46: „(1) Preşedinţii
şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti iau măsuri pentru organizarea şi
buna funcţionare a instanţelor pe care le conduc şi, după caz, a instanţelor
din circumscripţiile acestora, asigură şi verifică respectarea obligaţiilor
statutare şi a regulamentelor de către judecători şi personalul auxiliar de
specialitate.
(2) Verificările efectuate personal de preşedinţi
sau vicepreşedinţi ori prin judecători anume desemnaţi trebuie să respecte
principiile independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai legii, precum şi
autoritatea de lucru judecat.
(3) Atribuţiile date prin lege sau prin regulament
în competenţa preşedinţilor sau a vicepreşedinţilor de instanţe nu pot fi
delegate colegiilor de conducere."
- Art. 47: „Preşedinţii
instanţelor desemnează judecătorii care urmează să îndeplinească, potrivit
legii, şi alte atribuţii decat cele privind activitatea de judecată."
- Art. 49: „(1) In cadrul
fiecărei instanţe judecătoreşti funcţionează un colegiu de conducere, care
hotărăşte cu privire la problemele generale de conducere ale instanţei şi
îndeplineşte atribuţiile prevăzute la art. 41.
(2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un
număr impar de membri şi au următoarea componenţă:
a) la curţile de apel şi tribunale: preşedintele şi
6 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a
judecătorilor;
b) la tribunale specializate şi judecătorii:
preşedintele şi 2 sau 4 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea
generală a judecătorilor.
(21) In
cazul în care la judecătorii şi tribunale specializate numărul judecătorilor
este mai mic de 3, atribuţiile colegiului de conducere se exercită de
preşedinte.
(3) Hotărarile colegiului de conducere se adoptă cu votul majorităţii
membrilor săi.
(4) La şedinţele colegiilor de conducere pot
participa şi preşedinţii de secţii.
(5) La curţile de apel şi tribunale, cand colegiul de conducere dezbate
probleme economico-financiare sau administrative, la şedinţele acestuia
participă şi managerul economic al instanţei, cu vot consultativ.
(6) In funcţie de problemele supuse dezbaterii, la
şedinţele colegiilor de conducere ale curţilor de apel, ale tribunalelor şi tribunalelor specializate pot fi
invitaţi şi judecători de la alte instanţe, care nu au drept de vot.
(7) Membrii aleşi ai colegiilor de conducere pot fi
revocaţi de adunările generale în cazul exercitării necorespunzătoare a
atribuţiilor prevăzute de lege."
- Art. 50: „(1) La
instanţele judecătoreşti se organizează, anual sau ori de cate ori este necesar, adunări
generale ale judecătorilor.
(2) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă
după cum urmează:
a) adunarea generală a curţii de apel şi adunarea
generală a judecătorilor din circumscripţia acesteia - de preşedintele curţii de apel;
b) adunarea generală a tribunalului şi adunarea
generală a judecătorilor din circumscripţia acestuia - de preşedintele tribunalului;
c) adunarea generală a tribunalului specializat - de preşedintele acestuia;
d) adunarea generală a judecătorilor - de
preşedintele judecătoriei.
(3) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă
şi la solicitarea unei treimi din numărul judecătorilor care fac parte din
aceasta.
(4) Adunările generale ale judecătorilor se pot
convoca şi de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau colegiul
de conducere al instanţei."
-Art. 52: „(1) Colegiile de
conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului,
urmărind asigurarea continuităţii completului. Schimbarea membrilor completelor
se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de
Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.
(2) Completul de judecată este prezidat, prin
rotaţie, de unul dintre membrii acestuia."
- Art. 26 din Codul de procedură civilă: „Abţinerea
se propune de judecător si se judecă potrivit normelor prevăzute de art. 30, 31
şi 32."
Prevederile legale criticate sunt considerate a fi
contrare dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind
principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, art. 124 referitor la
înfăptuirea justiţiei, art. 125 privind statutul judecătorilor, art. 126
referitor la instanţele judecătoreşti şi art. 134 privind atribuţiile
Consiliului Superior al Magistraturii.
Examinand excepţia, Curtea
Constituţională reţine următoarele:
I. Prevederile art. 36 alin.
(1) lit. j), ale art. 37 lit. d) şi ale art. 38 din Legea nr. 317/2004 care
reglementează anumite atribuţii
ale Consiliului Superior al Magistraturii nu contravin dispoziţiilor art. 134
din Constituţie, aşa cum se susţine în motivarea excepţiei, ci, dimpotrivă,
sunt adoptate cu respectarea art. 134 alin. (4) din Legea fundamentală, potrivit
căruia „Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii
stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al
independenţei justiţiei."
Prin dispoziţiile art. 36 alin. (1) lit. j) şi ale art.
37 lit. d) din Legea nr. 317/2004, legiuitorul a lăsat posibilitatea ca legea
organică ce reglementează organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al
Magistraturii să poată fi modificată sau completată în funcţie de necesităţile
care s-ar ivi în practică, prin norme care vor avea aceeaşi valoare juridică.
II. Dispoziţiile art. 41, 46,
47, 49, 50 şi 52 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară se referă
la modul de organizare şi funcţionare a instanţelor de judecată. Acestea sunt
adoptate de legiuitor în aplicarea prevederilor art. 124-126 din Constituţie,
care cuprind principiile generale potrivit cărora se organizează instanţele
judecătoreşti şi se realizează justiţia, fără a conţine nicio prevedere
contrară textelor constituţionale de referinţă. Legiuitorul constituant a lăsat
la latitudinea legiuitorului ordinar modul concret de reglementare a
problemelor care privesc organizarea instanţelor judecătoreşti.
Curtea constată că autorii excepţiei critică de fapt
modul în care colegiul de conducere al instanţei din care fac parte organizează
activitatea acesteia, aspecte care excedează însă competenţei instanţei de
contencios constituţional.
Curtea observă că susţinerea potrivit căreia prin
textele de lege criticate sunt înfiinţate adunări generale ale judecătorilor la
nivelul fiecărei instanţe, în loc de adunarea generală a tuturor judecătorilor,
organism la care se referă art. 1 alin. (4) din Constituţie, nu poate fi
reţinută. Aceasta, deoarece principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în
stat nu conţine nicio referire privitoare la modul concret în care se convoacă
adunările generale ale judecătorilor.
III. Prevederile art. 26 din
Codul de procedură civilă referitoare la cererea de abţinere formulată de
judecător reglementează un incident procedural menit să garanteze stabilirea
adevărului şi asigurarea unei judecăţi imparţiale şi echitabile în toate
cauzele, fără a contraveni art. 124 din Constituţie.
Astfel, Curtea reţine că judecătorul care ştie că
există un motiv de recuzare împotriva sa este dator să se abţină de la
judecarea cauzei tocmai în scopul respectării condiţiei de imparţialitate
prevăzute de art. 124 alin. (2) din Constituţie.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 36 alin. (1) lit. j), art. 37 lit. d) şi art. 38 din Legea nr.
317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, ale art. 41, 46, 47, 49,
50 şi 52 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 26
din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată din oficiu de Curtea de Apel
Alba Iulia - Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal în
Dosarele nr. 1.677/57/2006 şi nr. 2.688/57/2006.
Definitivă şi general
obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 iunie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu