DECIZIE   Nr. 613 din 20 iunie 2007

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 164 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 569 din 20 august 2007

Ioan Vida                               - preşedinte

Aspazia Cojocaru                  -judecător

Acsinte Gaspar                      -judecător

Petre Ninosu                          -judecător

Ion Predescu                         -judecător

Şerban Viorel Stănoiu            -judecător

Ion Tiucă                                - procuror

Mihai Paul Cotta                    - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 164 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Vasile Ioan în Dosarul nr. 7.877/3/AS/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 17 mai 2007 şi au fost consemnate în încheierea din aceeaşi dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunţarea la 31 mai 2007. Având în continuare nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunţarea la 7 iunie 2007, iar apoi, la 19 iunie şi 20 iunie 2007.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Incheierea din 7 martie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 7.877/3/AS/2006, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte    de    muncă,    asigurări    sociale,    contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 164 alin. (7) din Legea nr. 19/2000, excepţie ridicată de Vasile Ioan într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei la decizia de stabilire a pensiei.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că art. 164 alin. (7) din Legea nr. 19/2000, astfel cum a fost modificat, instituie o discriminare între diferite categorii de titulari ai drepturilor la pensie, întrucât nu mai prevede, pentru persoanele care au muncit şi anterior anului 1949, stabilirea punctajului mediu anual pe acea perioadă în funcţie de salariile efectiv primite, în baza cărora au plătit şi contribuţia la fondul de asigurări sociale. Actuala redactare prevede determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele respective, pe baza unor salarii stabilite arbitrar. Consideră că acest text de lege ar trebui să fie abrogat pentru revenirea la redactarea sa iniţială.

Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia ridicată este neîntemeiată, având în vedere că textul de lege criticat se aplică în mod egal pentru toţi cetăţenii care au realizat stagii de cotizare anterior anului 1949, nefiind încălcat principiul egalităţii în drepturi.

In conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constituţional întrucât nu instituie discriminări pe criterii arbitrare între diferitele categorii de pensionari aflaţi în situaţii identice.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 164 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, text introdus prin articolul unic pct. 40 din Legea nr. 338/2002 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 25 iunie 2002, având următorul conţinut:

-Art. 164: „(7) Pentru perioadele anterioare anului 1949 se va utiliza salariul minim corespunzător anului 1949."

In opinia autorului excepţiei, dispoziţiile legale criticate sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor.

Examinând critica de neconstituţionalitate a art. 164 alin. (7) din Legea nr. 19/2000, Curtea constată că este neîntemeiată, deoarece nu se poate reţine încălcarea principiului egalităţii în drepturi, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie. Textul de lege se aplică în mod egal pentru toţi cetăţenii care se află într-o situaţie identică, prevăzută în ipoteza acestei norme juridice, şi anume au realizat stagii de cotizare şi în perioade anterioare anului 1949. Comparaţia nu se poate face cu tratamentul juridic instituit pentru persoane care, în raport cu perioadele în care au realizat stagiul de cotizare, se află într-o situaţie diferită.

Analizând art. 164 din Legea nr. 19/2000, Curtea observă că, anterior completării prin Legea nr. 338/2002, avea numai două alineate, care stabileau perioadele în care se iau în calcul salariile brute ori, după caz, salariile nete. Alineatele (3)-(7) nou introduse stabilesc sporurile de vechime care se iau în calcul pe lângă salariile de bază, salariile medii şi minime pe economie, brute sau nete, precum şi salariile medii şi minime corespunzătoare anului 1938, respectiv anului 1949, care se utilizează pentru perioadele anterioare anului 1938, între 1938- 1946 şi pentru cele anterioare anului 1949.

Aceste reglementări au fost implicit modificate prin alin. (3), (4) şi (5) introduse la art. 161 din Legea nr. 19/2000, completare dispusă de art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 28 martie 2007, care au următorul cuprins:

- Art. 161: „(3) Fac excepţie de la aplicarea prevederilor alin. (2) perioadele anterioare datei de 1 ianuarie 1963 pentru care, la determinarea punctajului mediu anual, se utilizează:

a) un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele anterioare datei de 1 septembrie 1947, indiferent de nivelul drepturilor salariale înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite ori pentru care în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale;

b) un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele cuprinse între data de 1 septembrie 1947 şi data de 31 decembrie 1962 şi pentru care în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale şi nici nu sunt dovedite;

c) un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele cuprinse între data de 1 septembrie 1947 şi data de 31 decembrie 1962, în situaţia în care prin valorificarea drepturilor salariale din actele doveditoare rezultă, pentru fiecare lună de stagiu de cotizare, un număr de puncte mai mic decât cel prevăzut la lit. b).

(4)  In situaţia în care, pentru perioade ulterioare datei de 31 august 1947, în documentele doveditoare sunt înregistrate drepturi salariale nedenominate, acestea vor fi denominate în funcţie de reformele monetare.

(5)   Prevederile alin. (3) şi (4) se aplică pentru toate perioadele care constituie stagiu de cotizare în sistemul public, cu excepţia perioadelor asimilate prevăzute de lege."

Aceste reglementări stabilesc punctul de pensie care se acordă numai pentru situaţiile în care salariile realizate nu sunt înregistrate în cartea de muncă şi nu sunt dovedite ori sunt mai mici decât cele corespunzătoare unui punct de pensie. In această situaţie, Curtea reţine că, în cauză, nu se ridică probleme de constituţionalitate, ci numai de aplicare a reglementărilor legale succesive.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d)şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 164 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Vasile Ioan în Dosarul nr. 7.877/3/AS/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 iunie 2007.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihai Paul Cotta