DECIZIE Nr.
612 din 28 aprilie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 19 alin. (2) lit. e) din Legea
serviciului de salubrizare a localitatilor nr. 101/2006
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 391 din 10 iunie 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 alin. (2) lit. e) din Legea
serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006, excepţie ridicată de
Societatea Comercială „Mercrim D&D" - S.R.L., Societatea Comercială
„Dehantox" - S.R.L., Societatea Comercială. „Codemar Service" -
S.R.L., Societatea Comercială „Dezinsect" - S.R.L, şi Societatea
Comercială „Green Eco" - S.R.L, din Braşov în Dosarul nr. 3.350/62/2008 al
Tribunalului Braşov - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi
fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
Constituţionale acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta
pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată,
arătând că actul normativ criticat nu face decât să reglementeze condiţiile de
participare a operatorilor la licitaţia pentru prestarea serviciului de
salubrizare a localităţilor, fără a indica un anume operator economic, astfel
că nu pot fi reţinute criticile de neconstituţionalitate privind încălcarea
principiilor specifice economiei de piaţă.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 8 decembrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 3.350/62/2008, Tribunalul Braşov - Secţia comercială şi de
contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia
de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (2) lit. e) din Legea
serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de
Societatea Comercială „Mercrim D&D" - S.R.L., Societatea Comercială
„Dehantox" - S.R.L., Societatea Comercială „Codemar Service" -
S.R.L., Societatea Comercială „Dezinsect" - S.R.L. şi Societatea
Comercială „Green Eco" - S.R.L, din Braşov într-o cauză având ca obiect
soluţionarea unei acţiuni privind anularea unui act administrativ.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că textul de lege criticat, prin aceea că
acordă exclusivitate unui operator economic în vederea prestării serviciului
de salubrizare pe raza unei unităţi administrativ-teritoriale, înlătură,
practic, principiul economiei de piaţă şi al concurenţei loiale, creând un
adevărat monopol pe plan local al respectivului operator în privinţa prestării
acestui gen de servicii, In baza hotărârii consiliului local de dare în
administrare sau de atribuire şi a contractului de delegare a gestiunii
serviciului de salubrizare, particularii (persoane fizice sau societăţi
comerciale) sunt obligaţi să efectueze pe proprietatea lor activităţile de
deratizare numai cu acel operator, fără posibilitatea selectării altui operator
pe criteriile cererii şi ale ofertei sau ale raportului calitate/preţ,
specifice economiei de piaţă. Aceasta echivalează, în opinia autorilor
excepţiei, cu violarea dreptului de proprietate privată, mai exact a
atributului usus, de vreme ce statul sau altă unitate de drept public
poate să dispună doar în privinţa proprietăţii publice, nu şi a proprietăţii
particularilor.
Tribunalul Braşov - Secţia comercială şi de contencios
administrativ şi fiscal nu îşi exprimă opinia cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate invocată.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate
ridicată.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Textul de lege criticat nu
se opune exigenţelor principiului garantării dreptului de proprietate privată
stabilit de art. 44 alin. (1) din Constituţie, în condiţiile în care conţinutul
şi limitele acestui drept sunt stabilite prin lege, iar, potrivit alin. (7) al
aceluiaşi articol, dreptul de proprietate obligă proprietarul la respectarea
sarcinilor privind protecţia mediului şi a celorlalte sarcini care, potrivit
legii, îi revin. Totodată, cadrul juridic pentru exercitarea atributelor
dreptului de proprietate trebuie astfel reglementat încât să nu vină în
coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale
altor subiecte de drept, ceea ce impune stabilirea unor limite rezonabile. Nu
este încălcat nici principiul concurenţei loiale, prevăzut de art. 135 alin.
(1) din Constituţie, deoarece Legea nr. 101/2006 conţine prevederi de natură să
asigure respectarea acestui principiu, stabilind, aşa cum impune şi art. 9
pct.1 din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, criterii obiective
pentru selectarea operatorilor serviciilor de salubrizare. Se precizează,
totodată, că „nu se pune problema unei opţiuni a particularilor în ceea ce
priveşte alegerea unui anumit operator de salubrizare, întrucât salubrizarea
localităţilor se realizează prin intermediul unui serviciu public, de către
operatorii selectaţi potrivit prevederilor Legii nr. 101/2006".
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile art. 19 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 101/2006, cu
modificările ulterioare, sunt constituţionale. Acestea nu aduc atingere sub
niciun aspect principiilor economiei de piaţă, liberei iniţiative sau
concurenţei, ci, dimpotrivă, se conformează acestora, prin aceea că asigură
garantarea respectării de către autorităţile administraţiei publice locale a
actelor normative referitoare la delegarea gestiunii serviciilor de salubrizare
numai către operatorii care deţin licenţe. Apreciază că dispoziţiile art. 20
alin. (2), art. 44 alin. (1) şi ale art. 148 alin. (2) din Constituţie,
invocate, nu sunt incidente în cauză.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 19 alin. (2) lit. e) din Legea serviciului de
salubrizare a localităţilor nr. 101/2006, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 393 din 8 mai 2006, astfel cum au fost modificate prin
art. I pct. 17 din Legea nr. 224/2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 97/2007 pentru modificarea şi completarea Legii serviciului de
salubrizare a localităţilor nr. 101/2006, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 743 din 3 noiembrie 2008. Textul de lege criticat are
următorul conţinut:
Art. 19 alin. (2) lit. e): „(2) Operatorii, în
conformitate cu prevederile legale, au dreptul la: [......]e)
exclusivitatea prestării serviciului de salubrizare pe raza unităţilor administrativ-teritoriale,
acordată fie în baza hotărârii de dare în administrare, fie în baza hotărârii
de atribuire şi a contractului de delegare a gestiunii."
In opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate,
textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 44 alin. (1) referitoare
la garantarea dreptului de proprietate privată şi ale art. 135 alin. (1) din
Constituţie, privind principiile specifice economiei României ca economie de
piaţă, bazate pe libera iniţiativă şi concurenţă, precum şi ale art. 1 din
Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, referitoare la protecţia proprietăţii. De asemenea,
indicând prevederile art. 20 alin. (2) şi ale art. 148 alin. (2) din Legea
fundamentală, care consacră principiul aplicării cu prioritate a
reglementărilor internaţionale privitoare la drepturile fundamentale ale
omului, la care România este parte, precum şi a prevederilor tratatelor
constitutive ale Uniunii Europene şi a celorlalte reglementări comunitare cu
caracter obligatoriu, în cazul în care Constituţia sau legile interne conţin
dispoziţii mai puţin favorabile sau contrare, autorul excepţiei invocă
prevederile art. 9 pct.1 din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei,
adoptată la New York la 31 octombrie 2003, ratificată de România prin Legea nr.
365/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 5
octombrie 2004, text care reglementează principiile specifice sistemului de
achiziţii publice şi gestiunii finanţelor publice, bazate pe transparenţă,
concurenţă şi criterii obiective, precum şi măsurile recomandate pentru luarea
de decizii eficiente pentru prevenirea corupţiei.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că Legea nr. 101/2006 stabileşte cadrul juridic pentru înfiinţarea,
organizarea, gestionarea, exploatarea, finanţarea şi controlul funcţionării
serviciului public de salubrizare a localităţilor. Fiind un serviciu public,
deci cu implicaţii de ordinul interesului public al unei anumite comunităţi, şi
făcând parte din sfera serviciilor comunitare de utilităţi publice, acesta se
află sub controlul, conducerea şi coordonarea autorităţilor administraţiei
publice locale sau al asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară. Alegerea modalităţii
de gestiune a serviciului de salubrizare - directă sau indirectă - se face prin
hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor
administrativ-teritoriale sau ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară,
iar raporturile juridice dintre acestea şi operatorii serviciului de
salubrizare sunt reglementate, după caz, prin hotărârea de dare în administrare
a serviciului de salubrizare, în cazul gestiunii directe, sau contractul de
delegare a gestiunii, în cazul gestiunii delegate. La darea în gestiune a
serviciului public de salubrizare participă operatorii licenţiaţi de către
Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi
Publice, iar delegarea gestiunii serviciului de salubrizare are la bază
criterii de transparenţă, competitivitate şi eficienţă, unităţile
administrativ-teritoriale având totodată obligaţia să asigure tratament egal
pentru toţi operatorii serviciilor de salubrizare care acţionează în cadrul
acelei comunităţi locale sau al asociaţiei de dezvoltare intercomunitară, după
caz.
Aşa fiind, Curtea constată că dispoziţiile art. 19
alin. (2) lit. e) din Legea serviciului de salubrizare a localităţilor nr.
101/2006 consacră în favoarea operatorilor selectaţi, potrivit procedurilor
legale, să gestioneze serviciul public de salubrizare dreptul la exclusivitate
în acest domeniu de activitate pe raza unei anumite comunităţi locale, astfel
cum rezultă din hotărârea de dare în administrare, hotărârea de atribuire sau
din contractul de delegare a gestiunii, după caz. Norma juridică criticată nu
conferă un drept de exclusivitate unui anumit operator, ci asigură celui care,
cu respectarea legii, gestionează serviciul de salubrizare, posibilitatea
exercitării în concret a obligaţiilor sale specifice, asumate prin actele juridice
indicate mai sus. Aşadar, textul legal examinat nu face decât să întărească
efectul acelor acte juridice în baza cărora un operator, în condiţii de
transparenţă şi egalitate de tratament, a dobândit gestiunea serviciului public
de salubrizare.
Totodată, dispoziţiile art. 19 alin. (2) lit. e) din
Legea nr. 101/2006 au menirea de a asigura realizarea efectivă a salubrizării
localităţilor, dincolo de voinţa fiecărui individ. Fiind un serviciu de interes
public, ar fi inadmisibil ca acesta să fie lăsat la libera apreciere a
individului, care, aşa cum arată în motivare chiar autorii excepţiei, pot fi de
acord sau nu ca prestarea acestui serviciu să fie realizată de un anumit
operator, punând astfel în pericol sănătatea publică, valoare ocrotită la nivel
constituţional de art. 35. Potrivit alin. (2) al art. 35 din Constituţie, „statul
asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept' (la un mediu
sănătos), iar, potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, „persoanele fizice
şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul
înconjurător", astfel că dispoziţiile criticate reprezintă expresia
acestor norme fundamentale.
Aşa fiind, Curtea nu poate reţine criticile de
neconstituţionalitate formulate prin raportare la dispoziţiile art. 135 alin.
(1) din Constituţie. Mai mult, constată că prevederile art. 20 alin. (2), art.
44 alin. (1) şi ale art. 148 alin. (2) din Legea fundamentală nu au incidenţă
în cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 19 alin. (2) lit. e) din Legea serviciului de salubrizare a
localităţilor nr. 101/2006, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Mercrim
D&D" - S.R.L., Societatea Comercială „Dehantox" - S.R.L.,
Societatea Comercială. „Codemar Service" - S.R.L., Societatea Comercială
„Dezinsect" - S.R.L, şi Societatea Comercială „Green Eco" - S.R.L,
din Braşov în Dosarul nr. 3.350/62/2008 al Tribunalului Braşov - Secţia
comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 aprilie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi