DECIZIE Nr.
610 din 21 septembrie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 134 alin. 3 din Codul de procedura
penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 888 din 31 octombrie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -
judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor
- judecător
Petre Ninosu - iudecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 134 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Mathe
Horvath în Dosarul nr. 5.004/1468/2005 al Tribunalului Mureş - Secţia penală.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată,
deoarece prevederile legale criticate asigură pe deplin dreptul la apărare şi
liberul acces la justiţie al inculpatului.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 5 aprilie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 5.004/1468/2005, Tribunalul Mureş - Secţia penală a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.
134 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Mathe
Horvath în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că reprezentarea juridică, instituţie ce
diferă în mod esenţial de asistenţa juridică, este un drept al persoanei fizice
ori juridice care nu poate fi impus. Or, în ipoteza textului legal criticat,
inculpatul nu se poate opune reprezentării sale şi nici nu are libertatea de
a-şi alege reprezentantul.Iată de ce, în opinia autorului, este lezat dreptul
persoanei de a se adresa direct justiţiei, drept ce a fost convertit într-un
acces indirect prin reprezentant.
De asemenea, pentru a se putea aprecia că în cursul
unui proces s-a garantat părţilor dreptul la apărare, este necesar ca acestea
să beneficieze de asistenţă juridică. Dacă art. 134 alin. 3 din Codul de
procedură penală obligă instanţa să asigure, în cursul procesului având ca
obiect comisia rogatorie, doar reprezentarea inculpatului, nu şi asistenţa
juridică a acestuia, este evident că se aduce atingere dreptului constituţional
invocat.
Tribunalul Mureş - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată,
deoarece dispoziţiile legale criticate încalcă egalitatea de tratament juridic
şi echitatea procedurilor, precum şi dreptul la apărare, consacrate de art. 16
alin. (1), art. 21 alin. (3) şi art. 24 din Constituţia României, şi art. 6
paragraful 1 şi paragraful 3 lit. c) şi d) din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Potrivit art. 30 alin. (i) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece, potrivit art.
134 alin. 2 din Codul de procedură penală, „oricare dintre părţi poate cere să
fie citată la efectuarea comisiei rogatorii". De acest drept poate
beneficia şi inculpatul arestat, situaţie în care devin aplicabile prevederile
generale în materie de asistenţă juridică, care va fi prestată de un avocat
ales ori numit din oficiu.
Dispoziţiile art. 134 alin. 3 din Codul de procedură
penală devin incidente numai în situaţia în care inculpatul arestat nu solicită
să fie citat potrivit alin. 2 al aceluiaşi articol.
Garanţiile procesuale privind apărarea inculpatului
arestat sunt asigurate şi în cazul comisiei rogatorii, prin reprezentarea
acestuia de către apărătorul desemnat din oficiu de către instanţa care
efectuează comisia rogatorie.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece legiuitorul poate institui, în considerarea unor
situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, precum şi modalităţi de
exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiţie
presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a utiliza aceste
proceduri în formele şi modalităţile instituite de lege.
In vederea garantării dreptului la apărare, când
inculpatul este arestat, instanţa care urmează a efectua comisia rogatorie
dispune desemnarea unui apărător din oficiu, care îl va reprezenta. Mai mult,
când comisia rogatorie s-a dispus de către instanţa de judecată, părţile pot
formula în faţa acesteia întrebări care vor fi transmise instanţei egale în
grad ce urmează a efectua comisia rogatorie.
In plus, pe parcursul întregului proces, inculpatului îi sunt asigurate toate drepturile de a se apăra împotriva
învinuirilor ce i se aduc, de a dovedi nevinovăţia sa şi de a avea
posibilitatea de a fi asistat de un avocat. Ca atare, dispoziţiile supuse
controlului de constituţionalitate, prin care instanţa dispune desemnarea unui
apărător din oficiu, dau expresie dreptului la apărare.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de
sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională constată că a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.
47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 134 alin. 3 din Codul de procedură penală, cu
denumirea marginală Drepturile părţilor în cazul comisiei rogatorii, care
au următorul conţinut: „Când inculpatul este
arestat, instanţa care urmează a efectua
comisia rogatorie dispune desemnarea unui apărător din oficiu, care îl va
reprezenta."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că
prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituţionale
ale art. 21 alin. (1) şi (2) referitoare la accesul neîngrădit la justiţie al
oricărei persoane şi ale art. 24 referitoare la Dreptul la apărare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că dispoziţiile art. 134 alin. 3 din Codul de procedură penală nu
încalcă liberul acces la justiţie şi nici dreptul la apărare al inculpatului,
aşa cum fără temei se susţine în motivarea excepţiei, deoarece în mod evident
scopul reglementării îl constituie tocmai asigurarea unei măsuri de protecţie a
inculpatului arestat, care să-i ofere acestuia posibilitatea efectivă de a-şi
exercita dreptul la apărare, în condiţiile în care din motive obiective anumite
acte procesuale nu pot fi efectuate de însăşi instanţa competentă să judece
cauza, fiind necesar să se apeleze la o altă instanţă, care are posibilitatea
să efectueze acele acte procesuale.
Pe de altă parte, inculpatul are posibilitatea să
combată în tot cursul procesului, inclusiv în căile de atac, probele
administrate împotriva sa prin comisie rogatorie, după cum are posibilitatea de
a cere completarea probatoriului şi efectuarea oricăror alte acte procesuale
prevăzute de lege pentru aflarea adevărului şi soluţionarea corectă a cauzei.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 134 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată
de Mathe Horvath în Dosarul nr. 5.004/1.468/2005 al Tribunalului Mureş - Secţia
penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 septembrie
2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru