DECIZIE Nr. 61 din 1 iunie 1994
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 158 din 24 iunie 1994

Vasile Gionea - presedinte
Viorel Mihai Ciobanu - judecator
Mihai Constantinescu - judecator
Antonie Iorgovan - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Ioan Griga - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol solutionarea recursului formulat de Ministerul Public impotriva
Deciziei Curtii Constitutionale nr. 21 din 14 martie 1994.
La apelul nominal facut in sedinta publica partile au fost lipsa.
Procedura legal indeplinita.
Cauza fiind in stare de judecata, presedintele completului da cuvantul
reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de admitere a
recursului si de casare a deciziei atacate.
CURTEA CONSTITUTIONALA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Inculpatii Ivascencu Stefan si Ignat Petrea au invocat, in dosarul nr.
2031/1993 al Judecatoriei Tulcea, exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 224 din Codul penal, cu motivarea ca acestea contravin
prevederilor art. 135 alin. (2) si (4) din Constitutie, fiind abrogate prin
dispozitiile art. 150 alin. (1) din legea fundamentala.
Prin Decizia nr. 21 din 14 martie 1994, pronuntata in cauza, Curtea
Constitutionala a statuat ca, intrucat prin Decizia sa nr. 33/1993, ramasa
definitiva, s-a constatat ca art. 224 din Codul penal este partial abrogat
potrivit art. 150 alin. (1) din Constitutie, urmand a se aplica in continuare
numai cu privire la bunurile ce constituie proprietate publica, potrivit art.
135 din Constitutie, exceptia invocata este lipsita de obiect.
Impotriva acestei decizii Ministerul Public a declarat recurs, aratand, in
esenta:
1. Prin respingerea exceptiei ca fiind "lipsita de obiect",
Curtea Constitutionala a recurs la institutia autoritatii lucrului judecat,
care, in cauza, nu este aplicabila intrucat, in materie penala, ea implica
dubla identitate de persoana si obiect.
2. Curtea nu este competenta sa se pronunte asupra conflictului legilor
anterioare Constitutiei cu prevederile acesteia si, deci, de a constata ca ele
sunt abrogate, potrivit art. 150 alin. (1) din Constitutie, in cazul in care
incalca o prevedere constitutionala.
CURTEA CONSTITUTIONALA,
examinind decizia atacata, incheierea de sesizare, motivele de recurs, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, concluziile recurentului - Ministerul Public
-, dispozitiile legale atacate ca neconstitutionale, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si cele ale Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Primul motiv de recurs, care vizeaza respingerea exceptiei ca lipsita de
obiect, urmeaza a fi inlaturat ca nefondat, intrucat decizia recurata nu s-a
intemeiat pe autoritatea lucrului judecat - asa cum se sustine de catre
recurent -, ci pe obligativitatea deciziilor Curtii Constitutionale potrivit
art. 145 din Constitutie. Dupa cum s-a statuat prin deciziile nr. 27/1993 si
nr. 36/1993 ale Curtii Constitutionale, daca o prevedere legala a fost
declarata neconstitutionala - ca in speta -, exceptia de neconstitutionalitate
nu mai poate fi reiterata, deoarece ar fi contrar obligativitatii prevazute de
art. 145 din Constitutie. De aceea, in mod justificat prin decizia recurata se
respinsese exceptia invocata ca lipsita de obiect, ca urmare a Deciziei
anterioare, nr. 33/1993, prin care se constatase ca art. 224 din Codul penal
este partial abrogat.
Nici cel de-al doilea motiv de recurs, care vizeaza necompetenta Curtii
Constitutionale de a se pronunta asupra conflictului legilor anterioare
Constitutiei cu prevederile acesteia si, deci, de a constata ca ele sunt
abrogate, potrivit art. 150 alin. (1) din Constitutie, in cazul in care
contrazic o prevedere constitutionala, nu este fondat. Potrivit art. 150 alin.
(1), legile preconstitutionale raman in vigoare in masura in care nu contravin
Constitutiei. Rezulta ca, prin natura sa, contrarietatea unei legi anterioare
Constitutiei cu prevederile acesteia are drept consecinta abrogarea. In cazul
legilor anterioare Constitutiei, neconstitutionalitatea are un caracter
specific intrucat cauza sa este posterioara legii, constand in schimbarea
temeiului legitimitatii sale constitutionale. In aceste conditii, controlul
constitutionalitatii unei legi preconstitutionale, care are ca rezultat
constatarea contrarietatii acesteia cu prevederile Constitutiei, nu duce la
declararea legii ca neconstitutional - o lege putand fi apreciata numai in
functie de regimul constitutional sub imperiul caruia a fost abrogata -, ci la
constatarea abrogarii, solutie ce constituie consecinta constitutionala
prevazuta de art. 150 alin. (1) a unei asemenea contrarietati.
De asemenea, in contradictie cu prevederile Constitutiei, recursul se
intemeiaza si pe ideea ca aceste prevederi nu ar fi direct aplicabile, ci numai
prin ecranul legii. Pe cale de consecinta, se sustine ca reglementarile
preconstitutionale contrare Constitutiei ar supravietui dispozitiei regimului
constitutional sub imperiul caruia au fost editate pana cand Consiliul
Legislativ va asigura abrogarea lor. Astfel se neaga, in esenta, suprematia
Constitutiei in cadrul sistemului juridic si caracterul unitar al acestui
sistem datorita structurii sale ierarhice piramidale, derivand din rolul
central si supraordonat al Constitutiei si din supralegalitatea careia ii
corespunde acest rol. Daca teza Ministerului Public ar fi acceptata, ar insemna
ca ordinea juridica preconstitutionala a supravietuit disparitiei temeiului ei
si ca in Romania ar exista doua ordini juridice, una constitutionala si alta
preconstitutionala, ceea ce este o consecinta inadmisibila intrucat presupune
coexistenta a doua ordini juridice antagoniste.
Pentru motivele aratate, in temeiul art. 144 lit c), art. 145 alin. (2) si
art. 150 alin. (1) din Constitutie, al art. 1, art. 3, art. 13 alin. (1) lit.
a. c), art. 25 si art. 26 din Legea nr. 47/1992.
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge recursul formulat de Ministerul Public impotriva Deciziei Curtii
Constitutionale nr. 21 din 14 martie 1994, pronuntata in dosarul nr. 42C/1993.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica din 1 iunie 1994.
Prezenta decizie se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. dr. VASILE GIONEA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu