DECIZIE Nr.
607 din 19 iunie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 alin. (4) din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 593 din 28 august 2007
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Kozsokar Gabor
-judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Şerban Viorel Stănoiu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Ion Tiucă - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (4) din Legea nr. 19/2000,
excepţie ridicată de Pavel
Petcu în Dosarul nr. 6.786/115/2006 al Tribunalului Caraş-Severin - Secţia
civilă.
La apelul nominal se constată
lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca nefondată, arătand că aspectele menţionate în susţinerea
excepţiei, referitoare la dispoziţiile art. 23 alin. (4) din Legea nr. 19/2000,
sunt probleme de aplicare a legii a căror soluţionare intră în competenţa
instanţei judecătoreşti.
CURTEA,
avand în vedere actele şi
lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Incheierea din 16 martie
2007, pronunţată în Dosarul nr. 6.786/115/2006,Tribunalul Caraş-Severin - Secţia civilă a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23
alin. (4) din Legea nr. 19/2000, excepţie ridicată
de Pavel Petcu într-o cauză avand ca obiect judecarea contestaţiei la decizia de pensionare.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege criticat, stabilind că
salariul mediu brut, care se utilizează ca bază de calcul la stabilirea
punctajului lunar şi anual, este cel utilizat la fundamentarea bugetului
asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea anuală a acestui buget, are
caracter discriminatoriu, dezavantajand persoanele care în timpul activităţii au realizat venituri mai mari, avand în vedere că
salariul mediu brut este mai mic decat cel realizat şi, astfel, persoanele respective niciodată nu pot
obţine 5 puncte. Consideră că art. 78 alin. (1) din aceeaşi lege stabileşte în
mod corect modul de calcul al punctajului lunar şi anual, situaţie în care
dispoziţiile art. 23 alin. (4) din Legea nr. 19/2000 intră în contradicţie cu
art. 78 alin. (1).
Tribunalul Caraş-Severin - Secţia civilă apreciază că excepţia ridicată este neîntemeiată, întrucat dispoziţiile legale criticate nu
contravin principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi dreptului la o
protecţie egală împotriva oricărei discriminări.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că reglementarea
sistemului de pensii, condiţiile şi criteriile acordării drepturilor de pensie,
modalităţile de calcul, precum şi celelalte aspecte reglementate în acest
domeniu sunt de competenţa exclusivă a legiuitorului.
Avocatul Poporului consideră
că textul de lege criticat este constituţional, deoarece acesta nu conţine în
sine nicio reglementare care să creeze o inegalitate bazată pe vreun criteriu
prevăzut de art. 4 alin. (2) din Constituţie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand încheierea de
sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,'3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 23 alin. (4) din Legea nr. 19/2000 privind
sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 140 din 1
aprilie 2000, modificate prin art. I pct. 7 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2003, publicată în Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 167
din 17 martie 2003, aprobată prin Legea nr. 577/2003, publicată în Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 2004. Potrivit acestor dispoziţii, „(4)
Salariul mediu brut este cel prevăzut la art. 5 alin. (3)."
Art. 5 alin. (3) din aceeaşi
lege prevede că „Salariul mediu brut este cel utilizat la fundamentarea
bugetului asigurărilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului
asigurărilor sociale de stat."
In opinia autorului excepţiei, dispoziţiile legale
criticate contravin prevederilor art. 20 şi art. 47 alin. (2) din Constituţie,
referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, respectiv la
dreptul cetăţenilor la pensie, precum şi reglementărilor art. 7 din Declaraţia
Universală a Drepturilor Omului şi art. 26 din Pactul internaţional cu privire
la drepturile civile şi politice, referitoare la dreptul oricărei persoane la
protecţia egală a legii împotriva oricărei discriminări, art. 9 din Pactul
internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale şi art.
23 din Carta socială europeană revizuită, referitoare la dreptul persoanelor varstnice la securitate şi protecţie
socială.
Examinand excepţia de
neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată următoarele:
Art. 23 alin. (4) din Legea nr. 19/2000, criticat ca fiind neconstituţional, defineşte, prin
trimitere la art. 5 alin. (3), salariul mediu brut, care constituie, conform
alin. (1) şi (2) ale art. 23 din aceeaşi lege, baza lunară de calcul a
contribuţiei individuale de asigurări sociale în cazul asiguraţilor. Alin. (3)
al art. 23 prevede că baza de calcul nu poate depăşi plafonul a de 5 ori salariul
mediu brut.
Din analiza acestor reglementări, Curtea observă că,
pentru asiguraţii care realizează lunar salarii individuale brute sub plafonul
a de 5 ori salariul mediu brut, contribuţia individuală de asigurări sociale se
calculează la salariul individual brut realizat în fiecare lună, iar în cazul
depăşirii acestui plafon, contribuţia se calculează numai la nivelul
plafonului. Totodată, aceste dispoziţii legale au relevanţă şi la stabilirea
pensiei, prin înmulţirea punctajului mediu anual al asiguratului cu valoarea
unui punct de pensie, avand în
vedere că, potrivit art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, punctajul anual se
determină prin împărţirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din
însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună, calculat prin
raportarea salariului brut lunar individual care a constituit baza de calcul a
contribuţiei individuale de asigurări sociale la salariul mediu brut lunar din
luna respectivă. Intre prevederile art. 23 şi cele ale art. 78 din lege există,
într-adevăr, diferenţe, întrucat contribuţia individuală de asigurări sociale se calculează pe
baza salariului mediu brut anual, iar punctajul lunar, pe baza salariului mediu
brut din luna respectivă. Aceasta, însă, nu constituie o problemă de constituţionalitate,
ci una de aplicare a legii, a cărei soluţionare aparţine competenţei instanţei
judecătoreşti.
In consecinţă, dispoziţiile legale supuse controlului
de constituţionalitate vizează doar modul de calcul al pensiei, care, potrivit
art. 47 alin. (2) din Constituţie, se stabileşte prin lege, fără să aducă vreo
atingere dreptului fundamental la pensie. Aceste dispoziţii legale dau expresie
prevederilor constituţionale menţionate, fără să creeze privilegii sau
discriminări, determinand doar
diferenţieri rezonabile între drepturile de pensie ale persoanelor aflate în
situaţii diferite în raport cu veniturile realizate în timpul activităţii şi cu
contribuţiile individuale de asigurări sociale.
Avand în vedere considerentele
expuse, Curtea constată că nu este încălcat nici art. 20 din Constituţie,
deoarece nu există neconcordanţe între tratatele internaţionale privind
drepturile omului, menţionate de autorul excepţiei, şi prevederile legale
criticate.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d)
şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1)lit. A.d)şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 23 alin. (4) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public
de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Pavel
Petcu în Dosarul nr. 6.786/115/2006 al Tribunalului Caraş-Severin - Secţia
civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 iunie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta