Decizia Nr.60 din 31.01.2012

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 12.428/63/2010, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 850D/2011.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 851D/2011-853D/2011, nr. 874D/2011-880D/2011 şi nr. 885D/2011, care au ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţii ridicate, din oficiu, de Curtea de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarele acesteia nr. 3.476/104/2010, nr. 3.518/104/2010, nr. 12.450/63/2010, nr. 12.983/63/2010, nr. 2.867/104/2010, nr. 3.567/104/2010, nr. 3.298/104/2010, nr. 2.869/104/2010, nr. 3.870/104/2010, nr. 12.550/63/2010 şi nr. 11.832/63/2010.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra faptului că în dosarele nr. 851D/2011 şi nr. 876D/2011 Asociaţia Naţională a Aviatorilor Pensionari din România a depus cerere de intervenţie în interes propriu şi în interesul părţilor Ion Popa şi Ion Vladu, solicitând admiterea acestor cereri şi arătând că dispoziţiile Legii nr. 119/2010 afectează această categorie de persoane, beneficiare ale unor pensii speciale.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererilor de intervenţie formulate, ca inadmisibile.Curtea constată că dispoziţiile art. 49 şi următoarele din Codul de procedură civilă nu sunt compatibile cu procedura din faţa Curţii Constituţionale şi, în consecinţă, respinge cererile de intervenţie formulate, ca inadmisibile (a se vedea în acest sens Decizia nr. 82 din 15 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 16 ianuarie 2009, Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010 şi Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, şi Decizia nr. 1.270 din 27 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011).Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 850D/2011-853D/2011, nr. 874D/2011-880D/2011 şi nr. 885D/2011, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 851D/2011-853D/2011, nr. 874D/2011-880D/2011 şi nr. 885D/2011 la Dosarul nr. 850D/2011, care este primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată faţă de jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 6 iunie 2011 şi 20 iunie 2011, pronunţate în dosarele nr. 12.428/63/2010, nr. 3.476/104/2010, nr. 3.518/104/2010, nr. 12.450/63/2010, nr. 12.983/63/2010, nr. 2.867/104/2010, nr. 3.567/104/2010, nr. 3.298/104/2010, nr. 2.869/104/2010, nr. 3.870/104/2010, nr. 12.550/63/2010 şi nr. 11.832/63/2010, Curtea de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.Excepţia a fost ridicată, din oficiu, de către Curtea de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale cu prilejul soluţionării unor contestaţii privind anularea deciziilor de recalculare a pensiilor emise în baza Legii nr. 119/2010.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că legea criticată aduce atingere modalităţii în care legea anterioară a constituit dreptul la pensie, cu consecinţe drastice asupra cuantumului pensiei. Aşa fiind, este încălcat principiul neretroactivităţii legii civile, întrucât noua reglementare se aplică unei situaţii juridice născute anterior, deoarece nu afectează numai cuantumul prestaţiilor ce vor fi plătite contestatoarei în viitor, ci chiar tipul de pensie acordat acesteia, drept născut sub imperiul legii vechi şi asupra căruia nu s-ar putea extinde prevederile reglementând modalitatea de calcul din noua lege. De asemenea, arată că decizia de pensionare reprezintă un titlu de creanţă asupra statului, precum şi faptul că partea necontributivă a pensiei de serviciu constituie o compensaţie acordată pentru a contrabalansa interdicţiile şi îngrădirile unor categorii socioprofesionale cu un statut special. Prin urmare, având în vedere raţiunile ce au stat la baza recunoaşterii acestei compensaţii, statul nu are posibilitatea de a interveni ulterior pe cale legislativă pentru anihilarea unei pensii speciale aflate în plată, întrucât, la momentul acordării acesteia, nu a fost condiţionată de existenţa resurselor financiare ale statului. În acelaşi context, aminteşte că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, pensia reprezintă un „bun“, intrând astfel în sfera de protecţie a art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, afectarea cuantumului pensiei prin recalculare dobândeşte semnificaţia unei încălcări a dreptului de proprietate privată. În sfârşit, susţine că Legea nr. 119/2010, prin modalitatea de stabilire a drepturilor de pensie, creează, cu ocazia recalculării, o discriminare între militari, poliţişti şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor şi ceilalţi beneficiari de pensii speciale, datorită folosirii unui stagiu complet de cotizare diferit, cu mult mai redus în favoarea militarilor, cărora li s-a păstrat stagiul complet reglementat anterior, faţă de ceilalţi beneficiari ai pensiei de serviciu, de exemplu faţă de grefieri, care aveau anterior un stagiu complet de 25 de ani sau folosirea unor venituri diferite luate în calcul.În acest sens, arată că persoanele prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) din lege se bucură de un mod de recalculare a pensiei mai avantajos în raport cu celelalte categorii de persoane prevăzute de art. 1, prin aceea că punctajul mediu anual realizat se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale persoanelor la 20 de ani reprezentând stagiul complet de cotizare, iar pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare şi pentru care nu pot fi dovedite venituri de natură salarială, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective. Din contră, pentru celelalte categorii socioprofesionale, stagiul complet de cotizare este calculat în funcţie de data naşterii, aşa cum se prevede în anexa nr. 3 din Legea nr. 19/2000, iar pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare şi nu pot fi dovedite se utilizează salariul minim pe ţară, aşa cum prevede art. 161 alin. (2) din Legea nr. 19/2000.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.Se susţine că prevederile de lege criticate contravin următoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi art. 44 alin. (1) privind proprietatea privată. De asemenea, invocă dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Abdulaziz, Cabales şi Balkandali împotriva Regatului Unit, Hotărârea din 15 iunie 1999, pronunţată în Cauza Domalewski împotriva Poloniei, Hotărârea din 26 noiembrie 2002, pronunţată în Cauza Buchen împotriva Cehiei, Hotărârea din 12 octombrie 2004, pronunţată în Cauza Kjartan Ásmundsson împotriva Islandei, Hotărârea din 5 martie 2009, pronunţată în Cauza Sandra Janković împotriva Croaţiei, şi Hotărârea din 28 aprilie 2009, pronunţată în Cauza Rasmussen împotriva Poloniei.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 prin raportare la critici de constituţionalitate similare, în acest sens fiind Decizia nr. 1.270 din 27 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, şi Decizia nr. 1.380 din 18 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 29 noiembrie 2011.Cu acest prilej, Curtea a reţinut că pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contribuţia la sistemul de asigurări sociale, ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie specială nu poate fi considerată ca instituind o obligaţie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câştigat reprezentând doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări şi asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie. Conformându-se dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor şi numai în ceea ce priveşte cuantumul acestora. Celelalte condiţii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie şi vârsta eligibilă, nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestaţiilor deja obţinute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita.Cu acelaşi prilej, Curtea a statuat că partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în noţiunea de „bun“, ea reprezintă totuşi, din această perspectivă, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii.În privinţa pretinsei încălcări a dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, Curtea reţine că stabilirea stagiilor de cotizare şi a metodologiei de calcul al pensiei pentru diferitele categorii profesionale prevăzute la art. 1 din Legea nr. 119/2010 este de competenţa exclusivă a legiuitorului, care, ţinând cont de particularităţile activităţii desfăşurate de către acestea, reglementează reguli specifice, fapt ce nu constituie o discriminare.Prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, Curtea, în privinţa cadrelor militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, a statuat că aceştia au beneficiat şi continuă să beneficieze de un statut aparte, justificat de natura activităţii desfăşurate, care creează condiţiile unei uzuri corporale accentuate prin expunere la pericole de vătămare corporală şi chiar de ameninţare a vieţii. Principiul egalităţii, aşa cum s-a arătat în mod constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, nu presupune uniformitate, ci, dimpotrivă, situaţii obiectiv diferite justifică şi chiar impun instituirea unui tratament juridic diferenţiat.Mai mult, pentru raţiuni ce vizează uniformitatea reglementării în domeniul pensiilor, art. 8 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevede la alin. (2) un stagiu complet de cotizare pentru femei şi bărbaţi în acord cu prevederile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, şi care, după 2015, în privinţa femeilor, gradual până în anul 2030, va fi la un nivel egal cu cel al bărbaţilor, respectiv de 35 de ani. Însă art. 8 alin. (3) din aceeaşi anexă prevede că se va lua în considerare stagiul de cotizare utilizat la deschiderea drepturilor iniţiale de pensie, astfel cum a fost reglementat în legislaţia în vigoare la data stabilirii acestora, în măsura în care acest stagiu de cotizare este mai favorabil beneficiarului, respectiv 25 de ani în privinţa grefierilor, astfel cum reiese din art. 68 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004. În consecinţă, rezultă că, de principiu, în privinţa grefierilor stagiul de cotizare de la alin. (3) anterior referit este mai favorabil datorită numărului mai mic de ani ai stagiului complet de cotizare, astfel încât în privinţa lor se va putea aplica acest text legal.Se apreciază că aceleaşi raţiuni impun şi în prezenta cauză respingerea ca neîntemeiată a criticilor raportate la principiul constituţional al egalităţii în drepturi, categoriile socioprofesionale comparate aflându-se în situaţii obiectiv diferite, care justifică instituirea unui tratament juridic diferenţiat.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Curtea de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarele nr. 12.428/63/2010, nr. 3.476/104/2010, nr. 3.518/104/2010, nr. 12.450/63/2010, nr. 12.983/63/2010, nr. 2.867/104/2010, nr. 3.567/104/2010, nr. 3.298/104/2010, nr. 2.869/104/2010, nr. 3.870/104/2010, nr. 12.550/63/2010 şi nr. 11.832/63/2010.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 31 ianuarie 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Andreea Costin