DECIZIE Nr.
595 din 19 iunie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 1 alin. 7, art. 385 14 alin. 1
si art. 385 15 pct. 2 lit. c) din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 523 din 2 august 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Kozsokar Gabor -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu
-judecător
Şerban Viorel Stănoiu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Marinela Mincă - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 7, art. 38514 alin. 1 şi
art. 38515 pct. 2
lit. c) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Beby Artimpex" - S.R.L, din Bucureşti şi Cabinetul individual
de avocatură - Florin Frătilă în Dosarul nr. 5.695/36/2006 al Curţii de Apel
Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.
La apelul nominal răspunde Cabinetul individual de
avocatură - Florin Frătilă, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de
citare a fost legal îndeplinită.
Autorul excepţiei solicită admiterea excepţiei de
neconstituţionalitate, expunând, pe larg, motivele de neconstituţionalitate
invocate în faţa instanţei de fond.
Reprezentantul Ministerului Public
pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca
neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu încalcă prevederile
constituţionale invocate de autorul excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele: Prin Incheierea din 22 ianuarie 2007, pronunţată în Dosarul nr.
5.695/36/2006, Curtea de Apel Constanţa-Secţia penală şi pentru cauze penale
cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 7, art. 38514 alin. 1 şi art. 38515 pct. 2 lit. c) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Beby Artimpex" -
S.R.L, din Bucureşti şi Cabinetul individual de avocatură - Florin Frătilă. In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în
esenţă, următoarele:
- art. 2781 alin. 7
din Codul de procedură penală restrânge dreptul părţilor la lămurirea cauzei
prin probe, deoarece singura dovadă admisă pentru a servi la constatarea
existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni este doar aceea cu înscrisuri.
Prin urmare, nu se poate vorbi despre respectarea principiului egalităţii
cetăţenilor în faţa legii, a dreptului oricărei persoane de a se adresa
justiţiei pentru apărarea drepturilor şi intereselor sale legitime ori despre
ocrotirea dreptului de proprietate privată, In speţa dedusă judecăţii autorii
excepţiei susţin că nu au posibilitatea să solicite instanţei administrarea de
probe noi şi, atâta timp cât acestea nu au fost administrate în faţa organului
de urmărire penală, materialul probator nu poate fi completat;
- art. 38514 alin.1
din Codul de procedură penală încalcă prevederile constituţionale ale art. 16,
art. 21, art. 24, art. 44 şi ale art. 53, deoarece „restrânge probele care pot fi administrate în recurs doar la categoria
înscrisurilor";
- art. 38515 pct. 2
lit. c) din Codul de procedură penală este criticat prin prisma legiferării
mecanismului casării cu trimitere spre rejudecare, care, în opinia autorilor
excepţiei, încalcă prevederile art.6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, din perspectiva asigurării unui termen
rezonabil de soluţionare a litigiului. Se apreciază că soluţia care este de
urmat ar fi aceea a casării cu reţinere spre
rejudecare.
Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru
cauze penale cu minori şi de familie apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, invocând
jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, consideră că excepţia de
neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că prevederile
legale criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate de autorii
excepţiei.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit.d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), art. 2, 3, 10 şi ale art. 29 din Legea nr.47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 2781 alin. 7, art. 38514 alin. 1 şi
art. 38515 pct. 2
lit. c) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate şi
completate prin Legea nr.356/2006, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr.677 din 7 august
2006, care au următorul cuprins:
- Art. 2781 alin. 7: „Judecătorul, soluţionând plângerea, verifică rezoluţia sau
ordonanţa atacată, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a
oricăror înscrisuri noi prezentate.";
- Art. 38514 alin. 1: „Instanţa verifică hotărârea atacată pe baza lucrărilor şi
materialului din dosarul cauzei şi a oricăror înscrisuri noi, prezentate la
instanţa de recurs.";
- Art. 38515 pct. 2 lit. c): „Instanţa, judecând recursul, pronunţă una din următoarele soluţii:
[...]
2. admite recursul, casând hotărârea atacată
şi:[...]
c) dispune rejudecarea de către instanţa a cărei
hotărâre a fost casată, în cazurile prevăzute în art. 3859 alin. 1 pct. 3-5, pct. 6 teza a doua, pct. 7-10
şi pct. 21, şi rejudecarea de către instanţa competentă, în cazul prevăzut în
art. 3859 alin. 1 pct. 1.
Când recursul priveşte atât hotărârea primei
instanţe, cât şi hotărârea instanţei de apel, în caz de admitere şi dispunerea
rejudecării de către instanţa a cărei hotărâre a fost casată, cauza se trimite
la prima instanţă, dacă ambele hotărâri au fost casate, şi la instanţa de apel,
când numai hotărârea acesteia a fost casată.
In cazul în care admite recursul declarat împotriva
deciziei pronunţate în apel, instanţa de recurs desfiinţează şi hotărârea
primei instanţe, dacă se constată aceleaşi încălcări de lege ca în decizia recurată.
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dacă admite
recursul, când este necesară administrarea de probe, dispune rejudecarea de
către instanţa a cărei hotărâre a fost casată."
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că
prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituţionale
ale art.16 privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii, ale art. 21
referitoare la accesul liber la justiţie, ale art. 24 referitoare la dreptul la
apărare, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi ale art. 53
privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum
şi prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea reţine următoarele:
I. In ceea ce priveşte
dispoziţiile art. 2781 alin. 7 din Codul de procedură penală, Curtea observă că
stabilirea unor reguli speciale de procedură în cazul judecării plângerii
împotriva rezoluţiei sau ordonanţei procurorului de netrimitere în judecată,
cum sunt cele prevăzute de dispoziţiile legale criticate, este realizată de
legiuitor în exercitarea competenţei sale prevăzute de art. 126 alin. (2) din
Constituţie, potrivit cărora procedura de judecată este stabilită numai prin
lege, fără a încălca dispoziţiile constituţionale ale art.21 referitoare la
liberul acces la justiţie.
In legătură cu neconstituţionalitatea alin. 7 al art.
2781 din Codul de
procedură penală, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 414 din 12 octombrie 2004,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.119 din 29 noiembrie 2004, statuând că limitarea mijloacelor
de probă care pot fi administrate la judecarea plângerii împotriva rezoluţiilor
sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată este justificată de
natura juridică a plângerii în discuţie, care nu vizează judecarea propriu-zisă a cauzei penale, ci
constituie un mijloc procedural prin care se realizează o analiză a rezoluţiei
sau a ordonanţei procurorului, sub aspectul legalităţii acesteia. Ca urmare,
este firesc ca, în vederea soluţionării plângerii, instanţa să verifice pe baza
lucrărilor şi a materialului existente în dosarul cauzei, care au fost avute în
vedere de procuror la emiterea ordonanţei sau a rezoluţiei de netrimitere în
judecată atacate, dacă aceasta a fost sau nu dispusă cu respectarea
dispoziţiilor legale.
Astfel, Curtea observă că întreaga procedură de
soluţionare a plângerii reglementate de prevederile art.2781 din Codul de procedură penală,
procedură prin care se vizează doar legalitatea soluţiei procurorului, iar nu
judecarea fondului cauzei, reprezintă în sine o garanţie a realizării accesului
liber la justiţie.
II. Referitor la critica de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38514 alin. 1 din Codul de procedură penală, Curtea Constituţională s-a
mai pronunţat în jurisprudenţa sa, de exemplu prin Decizia nr. 135 din 23
martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 20 aprilie 2004. Cu acel
prilej, statuând asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 38514 din Codul de procedură penală,
Curtea a reţinut că acestea nu interzic în vreun fel părţii să-şi susţină cauza
în condiţii care să nu o dezavantajeze în raport cu părţile adverse ori să
beneficieze de toate garanţiile procesuale pentru apărarea drepturilor şi
intereselor sale legitime, în concordanţă cu prevederile constituţionale.
Considerentele acestei decizii sunt valabile şi în prezenta cauză, întrucât nu
au intervenit elemente noi care să determine reconsiderarea jurisprudenţei
Curţii.
In sfârşit, Curtea mai reţine că procedura de judecată,
care cuprinde şi sistemul probator, respectiv obiectul judecăţii în recurs,
constituie atributul exclusiv al legiuitorului, aşa cum a statuat în mod
constant Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, textele de lege criticate
fiind aşadar o aplicare a prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie,
republicată.
III. In ceea ce priveşte dispoziţiile art. 38515 pct. 2 lit. c) din Codul de
procedură penală, Curtea constată că ceea ce se solicită, în realitate, în
motivarea excepţiei, este modificarea prevederii de lege criticate, în sensul
reglementării soluţiei de casare cu reţinere spre rejudecare. O asemenea
solicitare excedează competenţei Curţii Constituţionale, care, în conformitate
cu dispoziţiile art.2 alin. (3) din Legea nr.47/1992, „[...] se pronunţă
numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată,
fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".
Referitor la critica de neconstituţionalitate privind
încălcarea dispoziţiilor art. 44 şi art. 53 din Constituţie, Curtea constată că
aceste prevederi constituţionale nu au incidenţă în speţa dedusă judecăţii.
Faţă de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al
art. 147alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)
lit. A.d) şi ai art. 29 alin.(1) şi (6) din Legea nr.47/1992
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 2781 alin.7, art. 38514 alin. 1 şi
art. 38515 pct. 2
lit. c) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Beby Artimpex" - S.R.L, din Bucureşti şi Cabinetul individual
de avocatură - Florin Frătilă în Dosarul nr. 5.695/36/2006 al Curţii de Apel
Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 iunie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu