DECIZIE   Nr. 588 din  8 noiembrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Departamentul National Anticoruptie

ACT EMIS DE:                CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 1102 din  7 decembrie 2005

    Ioan Vida              - presedinte
    Nicolae Cochinescu     - judecator
    Aspazia Cojocaru       - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Acsinte Gaspar         - judecator
    Petre Ninosu           - judecator
    Ion Predescu           - judecator
    Serban Viorel Stanoiu  - judecator
    Florentina Balta       - procuror
    Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Departamentul National Anticoruptie, exceptie ridicata de Gheorghe Buzatu, Anisoara Neagoe, Petre Dorobantu si Rasvan Gabriel Serban in Dosarul nr. 1.511/2005 al Tribunalului Mehedinti - Sectia civila.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public arata ca autorii exceptiei critica enumerarea limitativa a categoriilor de magistrati care primesc un spor de 40% din indemnizatia de incadrare bruta lunara. Justificarea instituirii acestui spor, in conditiile in care nu exista specializari pentru anumite categorii de magistrati, cum sunt judecatorii care compun completele de judecata specializate in infractiunile de coruptie sau procurorii care participa la judecarea acestor cauze, reprezinta o problema de legiferare, iar nu una de constitutionalitate. In concluzie arata ca, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, Curtea se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata, "fara a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", punand concluzii de respingere a exceptiei ca fiind inadmisibila.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 15 aprilie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 1.511/2005, Tribunalul Mehedinti - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie. Exceptia a fost ridicata de Gheorghe Buzatu, Anisoara Neagoe, Petre Dorobantu si Rasvan Gabriel Serban, cu ocazia solutionarii unei actiuni civile ce are ca obiect drepturi salariale.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin, cu privire la incalcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, ca nu exista in realitate complete specializate pentru judecarea cauzelor de coruptie, marea majoritate a judecatorilor sectiilor penale ale tribunalelor si curtilor de apel solutionand acest gen de cauze si, ca atare, nu se justifica acordarea unor drepturi salariale sporite. Totodata aceste cauze nu necesita o specializare anume fata de alte categorii de cauze, solutionate de alte sectii ale acelorasi instante, si, de asemenea, nu presupun un grad de complexitate sporit fata de acestea. Mai arata ca, "in plus, acest gen de cauze nu supune judecatorul cauzei unor pericole mai mari decat cele la care este expus procurorul care a instrumentat cauza, care poate fi din cadrul parchetelor de pe langa tribunale sau curtile de apel, pentru ca unele cauze de coruptie sunt de competenta acestor parchete, iar procurorul, spre deosebire de judecatorul care instrumenteaza aceeasi cauza, doar in alta faza a procesului, nu beneficiaza de aceste drepturi". In acest sens invoca Decizia Curtii Constitutionale nr. 89/2003, prin care s-a statuat ca dispozitiile art. 8 din Legea nr. 543/2002 sunt neconstitutionale, intrucat limiteaza aplicarea legii la pedepse, masuri si sanctiuni aplicate prin hotarari judecatoresti ramase definitive pana la data intrarii in vigoare a legii, excluzand pedepsele, masurile si sanctiunile aplicate ulterior pentru fapte savarsite pana la aceasta data. Totodata arata ca legiuitorul a acordat acest spor si in privinta altor categorii de cauze, cum sunt cele privind combaterea criminalitatii organizate si a terorismului, precum si tuturor judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorilor de la parchetul de pe langa aceasta instanta.
    In ceea ce priveste incalcarea prevederilor art. 124 alin. (3) din Constitutie, autorii exceptiei sustin ca acordarea sporului de 40% numai anumitor judecatori aduce atingere independentei judecatorului, intrucat repartizarea judecatorilor pe sectii si desemnarea judecatorilor specializati in cauze de coruptie se fac de presedintele instantei respective, iar "a lasa la indemana conducerii instantei acordarea sau neacordarea unor drepturi salariale atenteaza la independenta judecatorului, care are o componenta importanta in independenta materiala".
    Tribunalul Mehedinti - Sectia civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata. In acest sens, arata ca acordarea anumitor drepturi salariale numai anumitor judecatori aduce atingere principiului independentei judecatorilor, principiu consacrat in art. 124 alin. (3) din Constitutie, repartizarea judecatorilor in solutionarea cauzei fiind atributul exclusiv al presedintelui instantei.
    De asemenea, arata ca prin acordarea acestor drepturi se ajunge la inechitati de proportie intre judecatori, deoarece exista cauze, cum ar fi restituirea imobilelor nationalizate in temeiul unor legi speciale de reparatie, cauzele avand ca obiect procedura reorganizarii judiciare, care sunt cel putin la fel de complexe ca si cele pentru care se plateste acest spor. Totodata se ajunge la situatia in care un judecator de la o instanta inferioara, dar care intra intr-o astfel de cauza, sa obtina drepturi salariale mai mari decat un judecator de la o instanta superioara, dar care nu intra in astfel de cauze.
    In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Guvernul arata ca, in urma modificarii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2004, aprobata cu modificari prin Legea nr. 601/2004, alineatul (4) al articolului 28 a devenit alineatul (5) al aceluiasi articol. In continuare, arata ca se impune respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, deoarece dispozitia de lege criticata reflecta principiile conturate in ultima vreme atat la nivel european, cat si la nivel international, si anume specializarea organelor statului in combaterea anumitor fenomene, in special coruptia, dar si criminalitatea organizata sau terorismul, pe de o parte, si alocarea de mijloace financiare suficiente pentru indeplinirea, de catre autoritatile competente, a sarcinilor existente, pe de alta parte. Aceste principii sunt reflectate in legislatia romana prin reglementarile existente, referitoare la procurorii specializati in combaterea coruptiei, a criminalitatii organizate si a terorismului, a judecatorilor din completele specializate etc.
    In ceea ce priveste invocarea de catre autorul exceptiei a dispozitiilor art. 16 din Constitutie, arata ca principiul egalitatii in fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite. Instituirea unor reguli speciale in considerarea unor situatii deosebite, atata timp cat instituirea acestor reguli nu se face in mod discriminatoriu, nu contravine principiului constitutional al egalitatii in drepturi, or, dispozitiile de lege criticate nu instituie nici privilegii si nici discriminari, in sensul art. 4 alin. (2) din Constitutie, ele aplicandu-se in mod egal tuturor persoanelor specializate in lupta impotriva coruptiei, care functioneaza in cadrul sistemului judiciar.
    De asemenea, se arata ca nu poate fi retinuta nici critica potrivit careia dispozitiile de lege criticate incalca prevederile art. 124 alin. (3) din Constitutie, deoarece in prezent repartizarea cauzelor se realizeaza, in mod aleatoriu, prin sistem informatic sau, in cazul in care acesta nu se poate aplica, prin metode clare, menite a inlatura posibilitatea de subiectivism ce ar fi putut s-o manifeste repartizarea de catre presedintele instantei a dosarelor pe complete, inclusiv in cazul completelor specializate.
    Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate invocata este neintemeiata. Astfel, dispozitiile legale criticate, prin care se instituie un spor la indemnizatia de incadrare bruta lunara pentru personalul prevazut de ipoteza normei legale, nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, intrucat principiul egalitatii in drepturi nu presupune uniformitate, astfel incat la situatii diferite tratamentul juridic nu poate fi decat diferit. Stabilirea unui tratament juridic diferentiat in cazul categoriilor de personal reprezinta o optiune a legiuitorului, justificata, in cazul dispozitiilor legale criticate, de complexitatea activitatii desfasurate, "precum si de necesitatea instituirii unor masuri imediate pentru intarirea capacitatii Parchetului National Anticoruptie ca parchet specializat in combaterea infractiunilor de coruptie".
    In ceea ce priveste invocarea art. 124 alin. (3) din Constitutie, apreciaza ca aceste dispozitii din Legea fundamentala nu au incidenta in cauza de fata.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat, il constituie dispozitiile art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 503/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 523 din 18 iulie 2002. Anterior sesizarii Curtii, dispozitiile art. 28 alin. (4) au fost modificate prin prevederile art. IV pct. 15 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 365 din 27 aprilie 2004, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 601/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.227 din 20 decembrie 2004. Asadar, Curtea constata ca autorii exceptiei in mod gresit au invocat neconstitutionalitatea art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002. In realitate, exceptia priveste dispozitiile art. 28 alin. (5) din ordonanta de urgenta. De asemenea, titlul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 43/2004 a fost modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 134 din 29 septembrie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 899 din 7 octombrie 2005. Noul titlu al ordonantei de urgenta este "Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Departamentul National Anticoruptie".
    Textul de lege criticat are urmatorul continut:
    - Art. 28 alin. (5): "Personalul prevazut la alin. (1), judecatorii care compun completele de judecata specializate in infractiunile de coruptie - potrivit art. 29 din Legea nr. 78/2000, cu modificarile si completarile ulterioare -, procurorii care participa la judecarea acestor cauze, presedintele, vicepresedintele, presedintii de sectii si judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, adjunctii sai si procurorii din Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie beneficiaza de un spor de 40% la indemnizatia de incadrare bruta lunara. Personalul din Parchetul National Anticoruptie prevazut la alin. (2) si (3) beneficiaza de un spor de 30% pentru activitatea specializata de combatere a infractiunilor de coruptie pe care o desfasoara."
    In sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii legale, autorul exceptiei invoca incalcarea prevederilor art. 16 alin. (1) si ale art. 124 alin. (3) din Constitutie, care au urmatorul continut:
    - Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
    - Art. 124 alin. (3): "Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor de lege care instituie un spor de 40% din indemnizatia de incadrare bruta lunara pentru anumiti magistrati, Curtea constata ca autorii exceptiei critica enumerarea limitativa a acestor categorii de magistrati, fiind nemultumiti de faptul ca dispozitia legala in discutie nu prevede acordarea acestui spor tuturor magistratilor. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, Curtea se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata, "fara a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". Ca atare, Curtea constata ca nu are competenta de a completa prevederea legala potrivit careia sporul de 40% se aplica numai anumitor magistrati, ci intra in competenta exclusiva a legiuitorului adoptarea unor prevederi legale care sa instituie anumite discriminari pozitive. Justificarea instituirii acestui spor, in conditiile in care nu exista specializari pentru anumite categorii de magistrati, cum sunt judecatorii care compun completele de judecata specializate in infractiunile de coruptie sau procurorii care participa la judecarea acestor cauze, reprezinta o problema de legiferare, iar nu una de constitutionalitate. In aceeasi ordine de idei, acordarea acestui spor si judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si procurorilor de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se inscrie in aceeasi competenta de legiferare, Curtea Constitutionala neputandu-se erija intr-un "legislator pozitiv".
    In sensul celor expuse mai sus, Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin Decizia nr. 328 din 21 iunie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 690 din 1 august 2005, Decizia nr. 395 din 12 iulie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 771 din 24 august 2005, si prin Decizia nr. 447 din 15 septembrie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 879 din 30 septembrie 2005.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Departamentul National Anticoruptie, exceptie ridicata de Gheorghe Buzatu, Anisoara Neagoe, Petre Dorobantu si Rasvan Gabriel Serban in Dosarul nr. 1.511/2005 al Tribunalului Mehedinti - Sectia civila.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 8 noiembrie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat-asistent,
                              Daniela Ramona Maritiu