DECIZIE   Nr. 580 din  3 noiembrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1), ale art. 4 alin. (2) si (4) si ale art. 8 alin. (2) si (5) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plata

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 1111 din  8 decembrie 2005

    Ioan Vida             - presedinte
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Florentina Balta      - procuror
    Benke Karoly          - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (2) si (5) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plata, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Mol Romania Petroleum Products" - S.R.L. Cluj-Napoca in Dosarul nr. 2.906/2005 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a comerciala.
    La apelul nominal raspunde Societatea Comerciala "Nido Trans" - S.R.L. Pantelimon, prin administrator, lipseste autorul exceptiei, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Curtea dispune a se face apelul si in Dosarul nr. 643D/2005, avand ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1), ale art. 4 alin. (2) si (4) si ale art. 8 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plata, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Contransimex-B" - S.A. Ploiesti in Dosarul nr. 5.785/2005 al Judecatoriei Ploiesti.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Curtea, avand in vedere ca obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate in dosarele de mai sus este partial identic, pune in discutie, din oficiu, problema conexarii cauzelor.
    Reprezentantul Societatii Comerciale "Nido Trans" - S.R.L. Pantelimon lasa la aprecierea Curtii problema conexarii dosarelor.
    Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
    Curtea, in temeiul dispozitiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, pentru o mai buna administrare a justitiei, dispune conexarea Dosarului nr. 643D/2005 la Dosarul nr. 639D/2005, care este primul inregistrat.
    Cauza se afla in stare de judecata.
    Reprezentantul Societatii Comerciale "Nido Trans" - S.R.L. Pantelimon solicita admiterea exceptiei si depune note scrise in acest sens.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, aratand ca solutiile pronuntate in procedura somatiei de plata nu afecteaza fondul cauzei. Totodata, se arata ca dispozitiile legale criticate nu incalca nici prevederile art. 21 din Constitutie, intrucat calea de atac impotriva ordonantei privind somatia de plata se solutioneaza de un alt complet de judecata fata de cel ce a judecat in prima instanta.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:
    Prin incheierile din 21 iulie 2005 si 7 iunie 2005, pronuntate in dosarele nr. 2.906/2005 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a comerciala si nr. 5.785/2005 al Judecatoriei Ploiesti, Curtea Constitutionala a fost sesizata cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (2) si (5) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plata, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Mol Romania Petroleum Products" - S.R.L. Cluj-Napoca, precum si cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1), ale art. 4 alin. (2) si (4) si ale art. 8 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plata, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Contransimex-B" - S.A. Ploiesti.
    Exceptia de neconstitutionalitate invocata de Societatea Comerciala "Mol Romania Petroleum Products" - S.R.L. Cluj-Napoca a fost ridicata intr-o cauza avand ca obiect solutionarea recursului declarat de autorul exceptiei impotriva unei sentinte prin care a fost respinsa cererea de anulare formulata de acesta impotriva unei hotarari prin care a fost admisa o cerere privind emiterea unei somatii de plata, iar cea invocata de Societatea Comerciala "Contransimex-B" - S.A. Ploiesti, intr-o cauza avand ca obiect solutionarea cererii de anulare formulate de autorul exceptiei impotriva unei hotarari prin care a fost admisa o cerere privind emiterea unei somatii de plata.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, Societatea Comerciala "Mol Romania Petroleum Products" - S.R.L. Cluj-Napoca sustine, in esenta, ca prevederile art. 8 alin. (2) si (5) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 195/2004, contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 21 alin. (3) si ale art. 129. Totodata, se considera ca sunt incalcate si prevederile art. 6 paragraful 1 teza intai din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si cele ale art. 14 pct. 1 teza intai din Pactul international privind drepturile civile si politice.
    Autorul exceptiei apreciaza ca dispozitiile legale criticate "ingradesc nelegitim dreptul partilor la un proces echitabil si la o judecata impartiala, precum si dreptul de a obtine un control judiciar real, obiectiv si efectiv, intrucat cererea in anulare se solutioneaza intotdeauna de catre aceeasi instanta care a solutionat cererea de emitere a ordonantei somatiei de plata". In acest sens se sustine ca "o judecata de catre o instanta impartiala [...] reclama ca efectuarea oricarui control judiciar sa se realizeze de catre alte instante, de regula superioare celei care a dat o dezlegare atat in materie necontencioasa, cat si in materie contencioasa". In consecinta, autorul exceptiei apreciaza ca "examinarea propriilor solutii de catre aceeasi instanta si pronuntarea in prima instanta (pe fond) a unei hotarari irevocabile nu permite, in mod obiectiv, repararea greselilor realizate cu ocazia primei dezlegari".
    Totodata, se sustine ca "lipsirea partilor de posibilitatea de a formula o cale de atac efectiva impotriva unei hotarari judecatoresti propriu-zise, prin care se rezolva pentru prima data fondul cauzei cu autoritate de lucru judecat (hotararea judecatoreasca de solutionare a cererii in anulare), face posibila dobandirea (si pastrarea) caracterului irevocabil si executoriu al unei hotarari cu privire la care nu s-a exercitat, in realitate, nici un control", ceea ce este de natura a incalca prevederile constitutionale ale art. 129, precum si pe cele ale art. 6 paragraful 1 teza intai din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Astfel, in optica autorului exceptiei, "aspectele de fond ce sunt transate printr-o hotarare judecatoreasca doar in etapa actiunii in anulare nu pot fi indreptate prin nici o cale de atac si nici in cadrul contestatiei la executare".
    Societatea Comerciala "Contransimex-B" - S.A. Ploiesti sustine ca prevederile art. 1 alin. (1) si ale art. 4 alin. (2) si (4) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin. (3), ale art. 20 alin. (2), ale art. 21, ale art. 44 si ale art. 53 alin. (2), intrucat "dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 permit instantei de judecata sa solutioneze o cauza fara a-si exercita obligatia de aflare a adevarului, doar pe baza sustinerilor subiective ale creditoarei, fara ca debitoarea sa poata administra probe in aparare, potrivit Codului de procedura civila". Autorul exceptiei sustine ca "posibilitatea solutionarii cererii creditorului numai pe baza actelor depuse si a explicatiilor date de parti impiedica exercitarea dreptului la aparare si realizarea unui proces echitabil". De asemenea, se arata ca "emiterea unui titlu executoriu in urma unui proces sumar si pentru sume cu aproximatie stabilite, precum si executarea unui asemenea titlu incalca reglementarea constitutionala a dreptului de proprietate".
    Totodata, autorul exceptiei sustine ca art. 8 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 contravine art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1), art. 20 alin. (2), art. 21, art. 53 alin. (2), ale art. 126 alin. (2) din Constitutie, precum si art. 6 paragraful 1 teza intai din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Se arata ca incalcarea art. 126 alin. (2) din Constitutie consta in faptul ca "dispozitiile legale criticate cuprind norme procedurale contrare celor prevazute de Codul de procedura civila si de legea de organizare judiciara". De asemenea, autorul exceptiei considera ca, "desi actiunea in anularea ordonantei cu somatia de plata constituie o cale de atac, totusi ea urmeaza a fi judecata [...] de un complet format dintr-un singur judecator", ceea ce "ingradeste, in mod indirect, accesul la justitie [si] creeaza o diferentiere anticonstitutionala fata de justitiabilii care beneficiaza la acelasi nivel jurisdictional de judecata [de un] complet format din doi judecatori".
    Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a comerciala si Judecatoria Ploiesti apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata.
    In argumentarea acestei opinii, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a comerciala arata ca, "pentru a asigura eficienta acestui mijloc procesual [procedura somatiei de plata] de obtinere a unui titlu executoriu, legiuitorul a stabilit o singura cale de atac, de retractare, in acord cu intentia de recuperare a creantei, intr-un mod rapid si eficient". Instanta apreciaza ca debitorului i se asigura dreptul la un proces echitabil prin posibilitatea acestuia "de a depune intampinare, de a declansa calea de atac a cererii in anulare".
    Totodata, se apreciaza ca "imprejurarea ca aceeasi instanta care a solutionat cererea de emitere a ordonantei trebuie sa solutioneze si cererea de anulare nu anuleaza dreptul la un proces echitabil si la o judecata de o instanta impartiala, atat timp cat toate instantele judecatoresti sunt impartiale, indiferent daca sunt instante superioare sau de fond".
    Instanta sustine ca textele legale criticate nu incalca prevederile art. 129 din Constitutie, intrucat "cererea in anulare este o cale de atac efectiva, [iar] imprejurarea ca instanta, analizand sustinerile partilor, nu a admis cererea in anulare nu poate echivala cu incalcarea dreptului la un proces echitabil".
    In argumentarea opiniei sale, Judecatoria Ploiesti apreciaza ca prevederile art. 1 alin. (1) si ale art. 4 alin. (2) si (4) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 "vizeaza solutionarea cererii avand ca obiect somatia de plata" si, intrucat instanta a fost investita cu solutionarea cererii de anulare a unei ordonante privind somatia de plata, opineaza ca aceste texte legale "nu au incidenta in cauza".
    Cu privire la critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001, instanta apreciaza ca aceasta este neintemeiata, intrucat acestea "nu impiedica cu nimic partile sa-si faca toate apararile [...] in cadrul judecatii in fata instantei care judeca cererea in anulare, introdusa potrivit art. 8 din ordonanta". Se mai arata ca, "in aceasta faza, debitorul poate folosi in apararea sa toate mijloacele legale de proba, nefiind limitat la inscrisuri". Totodata instanta apreciaza ca procedura somatiei de plata nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil si la solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil, "ci, dimpotriva, [...] urmareste asigurarea celeritatii procedurii, avand in vedere urgenta impusa de natura cauzelor care fac obiectul dispozitiilor legale criticate".
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In argumentarea acestui punct de vedere, Guvernul arata ca reglementarile legale criticate sunt "proprii unei proceduri speciale, derogatorii de la dreptul comun, adoptata de legiuitorul ordinar in temeiul dreptului sau de optiune, consacrat de prevederile constitutionale [ale art. 126 alin. (2)], in scopul de a asigura executarea rapida a creantelor certe, lichide si exigibile". Totodata se apreciaza ca solutionarea cererii de emitere a ordonantei de somatie de plata, precum si a cererii in anulare a ordonantei de catre aceeasi instanta nu este de natura a incalca accesul liber la justitie, avand in vedere ca legiuitorul este liber sa adopte reguli speciale de procedura, iar accesul liber la justitie nu inseamna accesul, in toate cazurile, la toate structurile judecatoresti.
    Guvernul sustine ca, in cadrul procedurii somatiei de plata, "ambele parti beneficiaza de un tratament juridic egal, avand asigurate modalitati echilibrate de exercitare a drepturilor lor procesuale, corespunzatoare unei proceduri speciale, a carei adoptare este recunoscuta in mod expres legiuitorului ordinar prin prevederile art. 126 alin. (2) si ale art. 129 din Constitutie".
    In sprijinul celor expuse mai sus, Guvernul invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale, mentionand deciziile nr. 447 din 26 octombrie 2004, nr. 505 din 16 noiembrie 2004, nr. 44 din 13 ianuarie 2005 si nr. 222 din 24 februarie 2005.
    Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata. In argumentarea acestui punct de vedere, se arata ca textul de lege criticat "nu ingradeste dreptul persoanelor interesate de a se adresa instantei judecatoresti [...] si [nici] dreptul de a starui in continuarea procesului judiciar declansat, pana la solutionarea definitiva a acestuia printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila". Avocatul Poporului invoca cele statuate de Curtea Constitutionala prin deciziile nr. 365 din 30 septembrie 2003 si nr. 84 din 2 martie 2004.
    Se mai arata, in punctul de vedere prezentat, ca dispozitiile criticate nu contravin textului constitutional al art. 53, intrucat "masura suspendarii actiunilor judiciare sau extrajudiciare are caracter exceptional si temporar si nu pune in discutie dreptul subiectelor indreptatite sa actioneze in judecata societatile comerciale respective". In acest sens, sunt invocate si deciziile Curtii Constitutionale nr. 397 din 21 octombrie 2003, nr. 251 din 15 iunie 2004 si nr. 448 din 26 octombrie 2004.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, sustinerile si notele scrise depuse de partea prezenta, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 1 alin. (1), ale art. 4 alin. (2) si (4) si ale art. 8 alin. (2) si (5) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plata, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 295/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 380 din 5 iunie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
    Dispozitiile criticate ca fiind neconstitutionale au urmatorul cuprins:
    - Art. 1 alin. (1): "Procedura somatiei de plata se desfasoara, la cererea creditorului, in scopul realizarii de bunavoie sau prin executare silita a creantelor certe, lichide si exigibile ce reprezinta obligatii de plata a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un inscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui inscris, insusit de parti prin semnatura ori in alt mod admis de lege si care atesta drepturi si obligatii privind executarea anumitor servicii, lucrari sau orice alte prestatii.";
    - Art. 4 alin. (2) si (4): "(2) In toate cazurile, pentru solutionarea cererii, judecatorul dispune citarea partilor, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila referitoare la pricinile urgente, pentru explicatii si lamuriri, precum si pentru a starui in efectuarea platii sumei datorate de debitor ori pentru intelegerea partilor asupra modalitatilor de plata." [...]
    (4) In citatie se va face mentiunea ca pana cel mai tarziu in ziua fixata pentru infatisare debitorul poate sa depuna intampinare, precum si actele ce pot contribui la solutionarea cererii.";
    - Art. 8 alin. (2) si (5): "(2) Cererea in anulare se solutioneaza de catre instanta competenta pentru judecarea fondului cauzei in prima instanta. [...]
    (5) Hotararea prin care a fost respinsa cererea in anulare este irevocabila."
    Textele constitutionale invocate in sustinerea exceptiei sunt cele ale art. 1 alin. (3), ale art. 16 alin. (1), ale art. 20 alin. (2), ale art. 21, art. 44, ale art. 53 alin. (2), ale art. 126 alin. (2) si ale art. 129. Curtea retine ca, desi unul dintre autorii exceptiei invoca in sustinerea acesteia intregul text al art. 21 si al art. 44 din Constitutie, in realitate, astfel cum rezulta din motivarea exceptiei, acesta se refera numai la art. 21 alin. (1) - (3) si la art. 44 alin. (1) si (2) teza intai. In consecinta, dispozitiile constitutionale invocate in sustinerea exceptiei au urmatorul cuprins:
    - Art. 1 alin. (3): "Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate.";
    - Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
    - Art. 20 alin. (2): "Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.";
    - Art. 21 alin. (1) - (3): "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
    (3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.";
    - Art. 44 alin. (1) si (2) teza intai: "(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
    (2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular.";
    - Art. 53 alin. (2): "Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii.";
    - Art. 126 alin. (2): "Competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege.";
    - Art. 129: "Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii.";
    Totodata in sustinerea exceptiei sunt invocate si prevederile art. 6 paragraful 1 teza intai din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si ale art. 14 pct. 1 teza intai din Pactul international privind drepturile civile si politice, care se refera la dreptul la un proces echitabil.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine urmatoarele:
    In esenta, autorii exceptiei apreciaza ca, in cadrul procedurii somatiei de plata, solutionarea cererii in anulare de catre aceeasi instanta care a emis ordonanta privind somatia de plata contravine prevederilor art. 21 alin. (3) din Constitutie, respectiv celor ale art. 6 paragraful 1 teza intai din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si ale art. 14 pct. 1 teza intai din Pactul international privind drepturile civile si politice ale omului. Se sustine ca lipsa unei cai de atac impotriva hotararii prin care a fost respinsa cererea in anulare contravine prevederilor art. 129 din Constitutie, precum si celor ale art. 6 paragraful 1 teza intai din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Totodata se apreciaza ca "posibilitatea solutionarii cererii creditorului numai pe baza actelor depuse si a explicatiilor date de parti impiedica exercitarea dreptului la aparare si realizarea unui proces echitabil".
    Curtea constata ca dispozitiile criticate au mai format obiect al controlului de constitutionalitate.
    Astfel, cu privire la dispozitiile art. 1 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001, Curtea, prin Decizia nr. 280 din 1 iulie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 565 din 6 august 2003, a stabilit ca "Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 instituie o procedura speciala, simplificata si accelerata pentru recuperarea creantelor al caror caracter cert, lichid si exigibil rezulta din inscrisuri, singurele dovezi care se administreaza in cadrul acestei proceduri, in afara de lamuririle si explicatiile date de catre parti. Hotararile pronuntate in cadrul acestei proceduri nu au autoritatea lucrului judecat asupra fondului litigiului".
    Cu privire la critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (2) si (4) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001, Curtea constata, de asemenea, ca prin Decizia sa nr. 434 din 18 noiembrie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 77 din 29 ianuarie 2004, a statuat ca "Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 instituie o procedura speciala si accelerata, derogatorie de la normele procedurii civile, pentru a asigura recuperarea intr-un timp cat mai scurt a creantelor. Acest caracter special al procedurii a determinat limitarea mijloacelor de proba, utilizabile in prima faza, la inscrisuri, completate de explicatiile si lamuririle date de parti. Potrivit art. 1 alin. (1) din ordonanta, aceasta procedura se aplica doar in cazul <<creantelor certe, lichide si exigibile ce reprezinta obligatii de plata a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un inscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui inscris, insusit de parti prin semnatura ori in alt mod admis de lege>>. Intrucat ordonanta cu somatia de plata, ce urmeaza a fi emisa de judecator, se va referi doar la obligatii de plata a unor sume de bani rezultate din inscrisuri insusite de parti, este justificata cerinta ca dovada acestora sa se faca prin inscrisuri. Celelalte aspecte ale raporturilor juridice dintre parti urmeaza a fi rezolvate conform reglementarilor din dreptul comun. Limitarea este deopotriva valabila pentru ambele parti, ele avand conditii identice pentru exercitarea dreptului la aparare". In acest sens, sunt si deciziile Curtii Constitutionale nr. 348 din 18 septembrie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 847 din 27 noiembrie 2003, si nr. 447 din 26 octombrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 12 din 5 ianuarie 2005.
    Totodata prin Decizia nr. 280 din 1 iulie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 565 din 6 august 2003, Curtea a mai statuat ca "mijloacele procedurale puse la indemana partilor difera tocmai datorita caracterului special al procedurii, fara ca prin aceasta sa se instituie vreo discriminare, fara ca una dintre parti sa fie privilegiata, iar cealalta dezavantajata". Cu acelasi prilej Curtea a stabilit, din prisma acestor considerente si avand in vedere garantiile procesuale de care se bucura partile, ca nu sunt incalcate prevederile art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    In ceea ce priveste critica referitoare la pretinsa incalcare a dreptului de proprietate, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 317 din 19 noiembrie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 930 din 19 decembrie 2002, s-a retinut ca "executarea oricarei obligatii de a da determina in mod direct diminuarea patrimoniului celui obligat sa dea. In toate cazurile in care o asemenea obligatie se executa, chiar si in mod silit, pe baza unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, prevazuta cu formula executorie, atingerea adusa dreptului de proprietate, prin diminuarea patrimoniului datornicului, se inscrie in limitele prevederilor constitutionale. De altfel, investirea hotararii judecatoresti cu formula executorie se poate face numai dupa epuizarea tuturor cailor ordinare de atac ori dupa expirarea termenului pentru exercitarea acestora, ceea ce asigura tuturor partilor un tratament egal si posibilitatea formularii unor aparari adecvate. Chiar si dupa momentul dispunerii sau al inceperii executarii, partea care se considera nedreptatita are dreptul sa introduca, in fata instantei de executare, contestatie la executare".
    Referitor la critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001, Curtea, prin Decizia nr. 447 din 26 octombrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 12 din 5 ianuarie 2005, a stabilit ca "specificul domeniului supus reglementarii a impus adoptarea unor solutii diferite fata de cele din dreptul comun, una dintre acestea constituind-o consacrarea cererii in anulare, care reprezinta evident o cale de atac impotriva ordonantei. Imprejurarea ca legiuitorul a instituit o cale de atac cu o fizionomie juridica diferita de aceea a cailor de atac de drept comun nu releva nici un aspect de neconstitutionalitate, fiind in deplina concordanta cu prevederile art. 129 din Constitutie. Legiuitorul ordinar este deplin indreptatit ca, in considerarea anumitor particularitati, sa opteze pentru o cale de atac cu o identitate proprie, alta decat cea de drept comun, o asemenea concluzie rezultand, de altfel, si din redactarea adoptata de legiuitorul constitutional, potrivit careia stabilirea regimului juridic al cailor de atac este de competenta exclusiva a legiuitorului ordinar, care, potrivit atributiilor prevazute de art. 126 alin. (3) din Constitutie, stabileste competenta si procedura de judecata, evident cu conditia ca nici o norma de procedura sa nu contravina vreunei dispozitii constitutionale".
    Totodata Curtea, prin Decizia nr. 505 din 16 noiembrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 44 din 13 ianuarie 2005, a statuat ca "modul de reglementare a competentei instantelor in materia solutionarii cererilor de emitere a ordonantelor care contin somatia de plata catre creditor si in materia solutionarii cererilor in anulare a unor asemenea ordonante face posibil ca aceeasi instanta, judecatoria, in materie civila, sau tribunalul, in materie comerciala, sa fie competenta sa judece atat cererea, cat si calea de atac formulata impotriva acesteia. O asemenea imprejurare nu este insa de natura sa confere caracter neconstitutional textului de lege dedus controlului, legiuitorul putand institui, in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura, precum si modalitati particulare de exercitare a drepturilor procedurale, astfel incat accesul liber la justitie nu inseamna accesul, in toate cazurile, la toate structurile judecatoresti. [...]
    Departe de a ingradi drepturi consacrate constitutional, reglementarea legala dedusa controlului instantei de contencios constitutional constituie o garantie a aplicarii principiului prevazut de art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale privind judecarea unei cauze in mod echitabil si intr-un termen rezonabil, in scopul inlaturarii oricaror abuzuri din partea partilor, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificata a solutionarii unui proces".
    Neexistand elemente noi de natura a determina schimbarea jurisprudentei Curtii, considerentele si solutiile deciziilor mentionate isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.
    In legatura cu invocarea incalcarii art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, Curtea mai retine ca acest text nu prevede un dublu grad de jurisdictie, aceasta garantie procedurala existand doar in materie penala, potrivit art. 2 din Protocolul nr. 7 la Conventie, in timp ce in celelalte domenii are aplicabilitate textul art. 13 din Conventie. Astfel, Curtea constata ca textul art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale presupune doar existenta posibilitatii efective de a supune judecatii unei instante nationale cazul violarii unui drept consacrat de Conventie (cauza Kudla impotriva Poloniei, 2000) si, in consecinta, "nu impune un anumit numar al gradelor de jurisdictie sau un anumit numar al cailor de atac" (Decizia Curtii Constitutionale nr. 288 din 3 iulie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 560 din 5 august 2003).
    In ceea ce priveste sustinerea autorului exceptiei, potrivit careia textul art. 126 alin. (2) din Constitutie este incalcat, intrucat "dispozitiile legale criticate cuprind norme procedurale contrare celor prevazute de Codul de procedura civila si de legea de organizare judiciara", Curtea observa ca art. 126 alin. (2) din Constitutie face trimitere in mod generic la "lege", nefiind vizata o anumita lege pentru reglementarea procedurii de judecata. De altfel, Curtea, prin Decizia nr. 280 din 1 iulie 2003, a stabilit ca "toate reglementarile cuprinse in Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 sunt norme de procedura, iar, potrivit dispozitiilor art. 125 alin. (3) din Constitutie [devenit art. 126 alin. (2), dupa revizuirea si republicarea acesteia], <<Competenta si procedura de judecata sunt stabilite de lege>>".
    Totodata, Curtea retine ca prevederile art. 1 alin. (3) si ale art. 53 alin. (2), invocate in sustinerea exceptiei, nu au incidenta in cauza.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (2) si (5) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plata, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Mol Romania Petroleum Products" - S.R.L. Cluj-Napoca in Dosarul nr. 2.906/2005 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a comerciala, precum si exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1), ale art. 4 alin. (2) si (4) si ale art. 8 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plata, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Contransimex-B" - S.A. Ploiesti in Dosarul nr. 5.785/2005 al Judecatoriei Ploiesti.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 3 noiembrie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat-asistent,
                              Benke Karoly