DECIZIE Nr.
574 din 7 iunie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 1 alin. 8 lit. a)-c) din Codul
de procedura penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 534 din 7 august 2007
Ion Predescu - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Kozsokar Gabor -judecător
Petre Ninosu -judecător
Şerban Viorel Stănoiu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Marinela Mincă - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 8 lit. a)-c) din Codul de procedură penală, excepţie
ridicată de Uniunea Naţională a Barourilor din România în Dosarul nr. 798/288/2006
al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent informează completul de judecată
că la dosarul cauzei s-a depus o cerere din partea autorului excepţiei, prin
care se solicită amânarea judecării cauzei în vederea pregătirii apărării.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea
cererii, pe care o consideră neîntemeiată.
Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare a
judecării cauzei, apreciind că aceasta nu este temeinic motivată, în sensul
art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă.
Având cuvântul pe fond, reprezentantul Ministerului
Public pune concluzii de respingere a excepţiei de
neconstituţionalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenţa în
materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 2 martie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 798/288/2006, Judecătoria Râmnicu Vâlcea
a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 2781 alin. 8 lit. a)-c) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Uniunea Naţională a Barourilor din România
într-un litigiu având ca obiect soluţionarea unei plângeri împotriva ordonanţei
de scoatere de sub urmărire penală în baza art. 10 lit. b1) din Codul de procedură penală.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia apreciază, în esenţă, că
textul art. 2781
alin. 8 lit. a)- c) din Codul de procedură penală suprimă dreptul la cercetarea
judecătorească. Totodată, se arată că textul criticat ignoră principiul de
generală aplicabilitate în dreptul penal non
reformatio in peius, întrucât există posibilitatea
ca prin propria cale de atac să îşi agraveze situaţia, redobândind calitatea de
învinuit sau, mai rău, calitatea de inculpat, astfel încât persoana faţă de
care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală are motive rezonabile să se
abţină de la a se adresa instanţei.
Judecătoria Râmnicu Vâlcea consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând referire la
jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
Avocatul Poporului arată
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege
criticate fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,'3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 2781 alin. 8 lit. a)-c) din Codul de procedură
penală, astfel cum au fost modificate, dar cu păstrarea soluţiei legislative
iniţiale, prin Legea nr. 356/2006, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 677 din 7 august
2006, şi au următorul cuprins:
„Judecătorul pronunţă una dintre următoarele
soluţii:
a) respinge plângerea, prin sentinţă, ca tardivă
sau inadmisibilă ori, dupa caz, ca nefondată, menţinând rezoluţia sau ordonanţa
atacată;
b) admite plângerea, prin sentinţă, desfiinţează
rezoluţia sau ordonanţa atacată şi trimite cauza procurorului, în vederea
începerii sau redeschiderii urmăririi penale, după caz. Judecătorul este
obligat să arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicând
totodată faptele şi împrejurările ce urmează a fi constatate şi prin care anume
mijloace de probă;
c) admite plângerea, prin încheiere, desfiinţează
rezoluţia sau ordonanţa atacată şi, când probele existente la dosar sunt
suficiente, reţine cauza spre judecare, în complet legal constituit,
dispoziţiile privind judecata în primă instanţă şi căile de atac aplicându-se
în mod corespunzător."
Textele constituţionale invocate în susţinerea
excepţiei sunt cele ale art. 21 alin. (3) privind accesul liber la justiţie şi
dreptul la un proces echitabil şi ale art. 126 alin. (1) privind instanţele
judecătoreşti, precum şi prevederile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un
proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale. Totodată, se susţine că soluţia legislativă
criticată este contrară hotărârii pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor
Omului în Cauza Golder împotriva Marii Britanii
(1975).
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea reţine următoarele:
Dispoziţiile legale criticate au mai format obiectul
controlului de constituţionalitate. Curtea, prin numeroase decizii, a stabilit conformitatea prevederilor art. 2781 alin. 8 lit.
a)-c) din Codul de procedură penală cu textul
constituţional invocat. Astfel, prin Decizia nr. 508 din 18 noiembrie 2004,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 1.135 din 1 decembrie 2004, Curtea a reţinut că
plângerea prevăzută de art. 2781 reprezintă, într-un sens larg, o cale de atac, care se supune
principiului de generală aplicabilitate în dreptul penal non reformatio in peius. Intr-adevăr,
deşi legea nu prevede în mod expres aplicarea acestui principiu cu prilejul
soluţionării plângerii împotriva actelor procurorului, raţiuni identice cu cele
care determină extinderea aplicabilităţii acestui principiu şi în alte situaţii
decât cele prevăzute în art. 372, art. 3858 sau art. 4141 alin. 1 din Codul
de procedură penală justifică luarea sa în considerare şi în cazul procedurii
reglementate de art. 2781 din acelaşi cod.
De asemenea, prin Decizia nr. 228 din 7 martie 2006,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 332 din 13 aprilie 2006, Curtea a reţinut că, în
cazul în care, potrivit art. 2781 alin. 8 lit. a) din Codul de procedură penală, după judecarea
plângerii împotriva soluţiei procurorului, instanţa pronunţă la rândul ei o
hotărâre prin care menţine această soluţie, nu are loc o împiedicare a
accesului la justiţie, respectiv o încălcare a dreptului la un proces
echitabil, dat fiind că hotărârea aparţine în acest caz înseşi justiţiei, iar
partea nemulţumită are deschise, tot în justiţie, căile de atac prevăzute de lege.
Nu poate fi caracterizată ca o încălcare a dreptului la
un proces echitabil nici reglementarea soluţiei pe care o pronunţă instanţa în
temeiul art. 2781
alin. 8 lit. b) din Codul de procedură penală, întrucât împotriva încheierii
astfel pronunţate persoana nemulţumită are posibilitatea exercitării căilor de
atac prevăzute de lege, având deplina libertate de a demonstra nelegalitatea
acesteia, folosind toate mijloacele procedurale ce caracterizează un proces
echitabil. De asemenea, soluţionarea fondului cauzei, în situaţia în care
instanţa, în temeiul art. 2781 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală, admite plângerea, prin încheiere, desfiinţează rezoluţia
sau ordonanţa atacată, reţinând cauza spre judecare, constituie o etapă
procesuală distinctă, guvernată de regulile procedurale aplicabile judecării în
primă instanţă şi în căile de atac, reguli cu privire la care textele criticate
stabilesc în mod expres că se aplică „în mod corespunzător". Statuând în
sensul celor arătate, dispoziţiile art. 2781 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură
penală asigură posibilitatea părţilor de a formula apărări, de a propune probe
şi de a recurge la căile de atac prevăzute de lege, aşadar de a se prevala de
toate garanţiile procesuale care condiţionează un proces echitabil, în deplină
concordanţă cu prevederile art. 21 alin. (3) din Constituţie.
Aceleaşi considerente şi aceeaşi soluţie au fost
reţinute şi prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 859 din 28 noiembrie 2006,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 31 din 17 ianuarie 2007.
Neexistând elemente noi de natură a determina
schimbarea jurisprudenţei Curţii, cele stabilite prin deciziile menţionate îşi
păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
In sfârşit, Curtea constată că invocarea de către
autorul excepţiei a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului,
respectiv a cauzei Golder împotriva Marii Britanii
(1975), nu are relevanţă în aprecierea
neconstituţionalităţii prevederilor cuprinse în art. 2781 din Codul de procedură penală, întrucât
în speţa respectivă Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis încălcarea
prevederilor art. 6 paragraful 1 şi art. 8 din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, constatându-se refuzul de a
se permite consultarea unui avocat pentru acţionarea în justiţie, astfel
persoana în cauză a fost împiedicată să se adreseze unui tribunal. Or, textul
art. 2781 din Codul
de procedură penală recunoaşte expres dreptul persoanei ale cărei interese
legitime au fost vătămate (inclusiv persoana faţă de care s-a dispus scoaterea
de sub urmărire penală) de a se adresa justiţiei.
Faţa de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d)şi al
art. 147 alin. (4)din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)
lit. A.d) şi ai art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 2781 alin. 8 lit. a)-c) din Codul de procedură penală, excepţie
ridicată de Uniunea Naţională a Barourilordin România în Dosarul nr.
798/288/2006 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 iunie 2007.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu