DECIZIE Nr.
550 din 6 iulie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 16 alin. (4) teza intai din Legea
energiei electrice nr. 318/2003
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 736 din 29 august 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu
- judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Kozsokar Gabor
- judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Mihaela Cîrstea - procuror
Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconsti-tuţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (4) teza întâi din Legea
energiei electrice nr. 318/2003, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Altip" - S.A. în Dosarul nr. 391/2006 al Tribunalului Alba - Secţia
comercială şi de contencios administrativ.
La apelul nominal răspunde autoarea excepţiei, prin
avocat, cu delegaţie la dosar, lipsind cealaltă parte, faţă de care procedura
de citare a fost legal îndeplinită.
Având cuvântul, reprezentantul autoarei excepţiei de
neconstituţionalitate susţine admiterea acesteia, arătând că textul de lege
criticat lipseşte dreptul de proprietate de atributul posesiei şi folosinţei,
prin instituirea cu titlu gratuit a dreptului de uz şi a dreptului de
servitute.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că textul de lege
criticat este neconstituţional, în măsura în care prevede gratuitatea exercitării
drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor afectate de capacităţile
energetice, de către titularii autorizaţiilor de înfiinţare şi titularii
licenţelor pentru activităţi şi servicii energetice.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 7 februarie 2006, pronunţată în
Dosarul nr. 391/2006, Tribunalul Alba - Secţia comercială şi de contencios
administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (4) teza întâi din Legea
energiei electrice nr. 318/2003, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Altip" - S.A.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul de lege criticat contravine dispoziţiilor
constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (2) teza întâi şi art. 154 alin. (1)
din Constituţie, deoarece „se realizează o restrângere a dreptului de
proprietate prin instituirea cu titlu gratuit a unui drept de uz şi de
servitute".
Tribunalul Alba - Secţia comercială şi de contencios
administrativ apreciază că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor
celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele
de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Avocatul Poporului consideră
că textele de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de
sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia
de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 16 alin. (4) teza întâi din Legea energiei
electrice nr. 318/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iulie 2003, potrivit cărora „(4) Exercitarea drepturilor de uz
şi servitute asupra proprietăţilor afectate de capacităţile energetice se
realizează cu titlu gratuit pe toată durata existenţei acestora. (...)"
In opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate,
prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 44 alin. (2) teza
întâi, privind garantarea şi ocrotirea proprietăţii private, şi art. 154 alin.
(1) din Constituţie referitor la conflictul temporar de legi.
Examinând excepţia, Curtea reţine următoarele:
Prevederile art. 16 alin. (4) teza întâi din Legea
energiei electrice nr. 318/2003 instituie, cu titlu gratuit, dreptul de uz şi
dreptul de servitute asupra terenurilor şi bunurilor proprietate publică sau
privată, în favoarea titularilor autorizaţiilor de înfiinţare şi licenţelor
pentru activităţi şi servicii legate de capacităţile energetice.
Autorul excepţiei susţine că acest text de lege
contravine dispoziţiilor art. 44 alin. (2) teza întâi din Legea fundamentală,
referitor la garantarea şi ocrotirea în mod egal a proprietăţii private,
indiferent de titular, în măsura în care drepturile de uz şi servitute se
exercită cu titlu gratuit, dat fiind faptul că proprietarul terenului sau
bunului afectat este lipsit de atributele posesiei şi folosinţei.
Curtea constată că aceste
susţineri nu sunt întemeiate. Exercitarea dreptului de uz şi a dreptului de
servitute asupra proprietăţilor afectate de capacităţi energetice, cu titlu
gratuit, pe toată durata existenţei acestora, are drept scop asigurarea
valorificării fondului energetic, bun public de interes naţional. Aceasta este în deplină conformitate cu
dispoziţiile art. 44 alin. (7) din Constituţie, referitoare la obligaţia
titularului dreptului de proprietate cu privire la respectarea oricăror sarcini
ce îi revin, potrivit legii sau obiceiului.
Mai mult, Curtea constată că, în acord cu principiul
constituţional al ocrotirii dreptului de proprietate, art. 16 alin. (4) teza a
doua din Legea energiei electrice instituie obligaţia plăţii la despăgubiri, în
condiţiile legii, pentru orice pagube aduse proprietarilor, cu ocazia
intervenţiei pentru retehnologizări, reparaţii, revizii, avarii.
De altfel, prevederile legale criticate au mai fost
supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la dispoziţiile
constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (2) teza întâi din Legea
fundamentală, şi cu o motivare similară. Astfel, prin Decizia nr. 72 din 26
februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 22 martie 2004, Curtea, respingând excepţia, a statuat că exerciţiul prerogativelor dreptului de
proprietate nu trebuie absolutizat, fără a se ţine seama de prevederile art. 44
alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cărora „conţinutul şi limitele
acestor drepturi sunt stabilite de lege", ca şi de acelea ale art. 136 alin. (5) ce consacră caracterul
inviolabil al proprietăţii private „în condiţiile legii organice". S-a mai
reţinut că legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic
pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în aşa fel încât să nu
vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime
ale altor subiecte de drept, instituind astfel anumite limitări rezonabile în
valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Sub acest aspect, s-a
arătat că, prin reglementarea dedusă controlului, legiuitorul nu a făcut decât
să dea expresie acestor imperative, în limitele şi potrivit competenţei sale
constituţionale.
Soluţia pronunţată în decizia anterior menţionată,
precum şi considerentele pe care aceasta s-a bazat îşi menţin valabilitatea şi
în cauza de faţă, întrucât nu au fost aduse elemente noi, de natură a determina
schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
Curtea constată că invocarea, în prezenta cauză, a
dispoziţiilor art. 154 alin. (1) din Constituţie, referitoare la conflictul
temporal de legi, nu are relevanţă în soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de
voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 16 alin. (4) teza întâi din Legea energiei electrice nr.
318/2003, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Altip" - S.A. în
Dosarul nr. 391/2006 al Tribunalului Alba - Secţia comercială şi de contencios
administrativ. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică
din data de 6 iulie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie