DECIZIE Nr. 550 din 18 octombrie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 373^2 si
art. 580^5 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 1110 din 8 decembrie 2005
Ioan Vida - presedinte
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Ion Tiuca - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 373^2 si art. 580^5 din Codul de procedura civila, exceptie
ridicata de Traian Enoiu Besliu si Carmen Enoiu Besliu in Dosarul nr. 775/2005
al Tribunalului Brasov - Sectia civila.
La apelul nominal se prezinta autorii exceptiei, personal si asistati de
avocat Raluca Bejan, lipsind celelalte parti, fata de care procedura de citare
a fost legal indeplinita.
Aparatorul autorilor exceptiei contesta instituirea interventiei militare
in cadrul procedurii de executare silita a unei hotarari judecatoresti civile,
ca regula generala, lasata la aprecierea unei entitati insuficient definite,
respectiv executorul judecatoresc. Interventia "manu militari", la
simpla apreciere a executorului privat, inlatura de plano egalitatea dintre
creditor si debitor in fata legii si a justitiei, favorizand acea parte care
are suficiente resurse financiare pentru a suporta cheltuielile executarii. In
consecinta, solicita Curtii admiterea exceptiei si constatarea neconstitutionalitatii
textului de lege criticat.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca neintemeiata, aratand ca nu exista nici o
contrarietate intre dispozitia criticata si Legea fundamentala.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 7 iunie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 775/2005,
Tribunalul Brasov - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 373^2 si art. 580^5 din Codul de
procedura civila, exceptie ridicata de Traian Enoiu Besliu si Carmen Enoiu
Besliu.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin ca
dispozitiile legale criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 1
alin. (3), art. 16 alin. (2), art. 44 alin. (2), art. 49 si art. 55 alin. (2),
prin aceea ca permit interventia agentilor fortei publice militare la
executarea silita imobiliara, "atunci cand executorul judecatoresc considera
necesar", fara a preciza conditiile si limitele acestei participari si
fara a defini notiunea de "rezistenta fizica". Reglementarile
criticate fac posibila interventia nejustificata a fortei publice militare
impotriva civililor, patrunderea cu forta in imobilele proprietate privata,
fara sa existe o minima posibilitate legala de control inaintea unei astfel de
executari violente si o minima cale de prevenire a abuzului impotriva
persoanelor aflate in dificultate. Exercitarea fortei publice militare la cererea
discretionara a unui executor judecatoresc privat reprezinta un abuz de
autoritate care ataca demnitatea cetateanului si drepturile lui fundamentale,
dreptul de proprietate si egalitatea in fata legii.
Recurgerea la forta publica militara nu poate constitui un demers obisnuit
de care se poate prevala executorul judecatoresc in indeplinirea misiunii sale
civile, private, in orice circumstante. Aceasta trebuie sa intervina nu ca
regula, ci in mod exceptional, in cazuri bine definite de lege, in concordanta
cu reglementarile referitoare la ocrotirea familiei, a copilului si cele
privind organizarea si disciplina militara.
Tribunalul Brasov - Sectia civila apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata, textele de lege criticate fiind in
deplina concordanta cu prevederile constitutionale invocate de autorii
exceptiei.
In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele
de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
In acest sens, arata ca textele de lege criticate dau expresie dispozitiilor
art. 126 alin. (2) din Constitutie, care prevad ca reglementarea procedurii de
judecata se face prin lege, legiuitorul avand libertate deplina de a statua in
astfel de domenii. Data fiind importanta executarii silite, faza a procesului
civil in care are loc realizarea efectiva a dreptului reclamantului, este
evident ca aceasta procedura nu poate fi lasata la dispozitia debitorului. Fara
regulile precise ale procedurii executarii silite, in cadrul careia executorul
judecatoresc, investit de lege sa indeplineasca un serviciu de interes public,
trebuie sa ia toate masurile pentru a asigura executarea hotararii
judecatoresti si a altor titluri executorii in stricta conformitate cu legea,
drepturile recunoscute creditorului ar ramane irealizabile.
In aceasta faza procesuala, apararea drepturilor si intereselor legitime
ale creditorului urmaritor si ale debitorului urmarit este asigurata de
controlul instantei asupra intregii executari, control care functioneaza,
printre altele, prin mecanismul contestatiei la executare.
Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este
neintemeiata, normele cuprinse in textele de lege criticate oferind
posibilitatea organului de executare de a-si indeplini in mod efectiv
obligatiile ce ii revin prin lege. Astfel, dispozitiile referitoare la
obtinerea concursului organelor de politie, al jandarmeriei sau al altor agenti
ai fortei publice, de catre executorul judecatoresc, atunci cand acesta
considera necesar, nu contin norme contrare principiului egalitatii cetatenilor
in fata legii si nu incalca principiul suprematiei Constitutiei sau valorile
supreme ale statului roman.
In plus, stabilirea competentei si procedurii de judecata reprezinta
atributul exclusiv al legiuitorului, dispozitiile legale criticate fiind in
deplina concordanta cu art. 126 alin. (2) din Constitutie.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile
partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2,
3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, asa cum a fost retinut de
instanta judecatoreasca, il constituie dispozitiile art. 373^2 si art. 580^5
din Codul de procedura civila, dispozitii care au urmatorul continut:
- Art. 373^2: "In cazurile prevazute de lege, precum si atunci cand
executorul judecatoresc considera necesar, organele de politie, jandarmerie sau
alti agenti ai fortei publice, dupa caz, sunt obligati sa-i acorde concursul la
indeplinirea efectiva a executarii silite.
La cererea instantei de executare sau a executorului judecatoresc cei care
datoreaza sume de bani debitorului urmarit ori detin bunuri ale acestuia,
supuse urmaririi potrivit legii, au datoria sa dea informatiile necesare pentru
efectuarea executarii.
De asemenea, la cererea instantei de executare sau a executorului
judecatoresc institutiile, bancile si orice alte persoane sunt obligate sa-i
comunice de indata, in scris, datele si informatiile necesare realizarii
executarii silite, chiar daca prin legi speciale se dispune altfel. La cererea
executorului sau a partii interesate instanta de executare poate lua masurile
prevazute de art. 108^1 alin. 1 pct. 2 lit. f) si de art. 108^3.
Instanta de executare si executorul judecatoresc sunt obligati sa asigure
secretul informatiilor primite, daca legea nu prevede altfel.";
- Art. 580^5: "In cazurile prevazute de art. 580^2 si 580^4, daca
debitorul se opune la executarea obligatiei de catre creditor, acesta va putea
obtine, prin intermediul executorului judecatoresc, concursul organelor de
politie, jandarmerie sau al altor agenti ai fortei publice, dupa caz."
Autorii exceptiei sustin ca dispozitiile legale criticate incalca
prevederile constitutionale cuprinse in:
- Art. 1 alin. (3): "Romania este stat de drept, democratic si social,
in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera
dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta
valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si
idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate.";
- Art. 16 alin. (2): "Nimeni nu este mai presus de lege.";
- Art. 44 alin. (2) teza intai: "Proprietatea privata este garantata
si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular.";
- Art. 49 alin. (1): "Copiii si tinerii se bucura de un regim special
de protectie si de asistenta in realizarea drepturilor lor.";
- Art. 55 alin. (2): "Conditiile privind indeplinirea indatoririlor
militare se stabilesc prin lege organica."
Curtea constata ca dispozitiile art. 373^2 din Codul de procedura civila
reprezinta reguli cu caracter general privitoare la modul de realizare a
executarii silite si sunt statornicite de legiuitor pentru a-i crea organului
de executare posibilitatea efectiva de a-si indeplini obligatiile ce ii revin.
In acest scop, in cazurile prevazute de lege si atunci cand executorul
judecatoresc considera necesar, organele de politie, jandarmerie sau alti agenti
ai fortei publice, dupa caz, sunt obligati sa-i acorde concursul la
indeplinirea efectiva a executarii silite. Instituirea unei astfel de reguli a
fost necesara, intrucat, in practica, exista situatii in care debitorul
obligatiei supuse executarii se opune efectuarii actelor de urmarire silita,
concursul autoritatilor publice fiind intr-un atare caz indispensabil.
Dispozitiile art. 580^5 din Codul de procedura civila consacra o aplicare
particulara a principiului general prevazut de art. 373^2 alin. 1 din cod si da
posibilitatea creditorului de a obtine, prin intermediul executorului
judecatoresc, concursul autoritatilor publice, in cazul in care debitorul
refuza sa indeplineasca o obligatie de a face sau de a nu face cuprinsa intr-un
titlu executoriu.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca, in
conditiile in care, potrivit art. 1 alin. (3) din Constitutie, invocat de
autorii criticii drept text de referinta in motivarea exceptiei, drepturile si
libertatile cetatenilor sunt garantate, posibilitatea recunoscuta executorului
judecatoresc de a apela, in caz de nevoie, la concursul agentilor fortei
publice pentru indeplinirea efectiva a executarii silite, asadar pentru
asigurarea realizarii dreptului recunoscut creditorului, printr-un titlu
executoriu, nu releva, in sine, nici un fine de neconstitutionalitate.
Curtea nu poate retine nici nesocotirea principiului egalitatii cetatenilor
in fata legii, textele de lege reprezentand exclusiv o garantie a asigurarii
echilibrului intre persoane cu interese contrare, prin determinarea cadrului
legal de exercitare a drepturilor lor legitime.
Nici critica de neconstitutionalitate a textelor de lege in raport cu art.
44 din Constitutie, cu referire la garantarea dreptului de proprietate privata,
nu este intemeiata, intrucat, prin executarea silita a unei obligatii de a
face, respectiv de a preda un bun imobil, rezultata dintr-un titlu executoriu
emis conform legii, se asigura realizarea drepturilor legale ale creditorului.
Stabilirea continutului si limitelor dreptului de proprietate - carora li se
subsumeaza reglementarile in cauza - implica, in mod necesar, o restrangere a
exercitiului sau in considerarea drepturilor si intereselor altor persoane.
Departe de a constitui o atingere a dreptului subiectiv in sine, asemenea
reglementari creeaza conditiile indispensabile valorificarii acestuia. In
consecinta, art. 373^2 si art. 580^5 din Codul de procedura civila nu numai ca
nu contravin prevederilor constitutionale invocate, ci, dimpotriva, dau
expresie principiului garantarii dreptului de proprietate privata.
Imprejurarea ca, in practica, activitatea organelor de politie, jandarmerie
sau a altor agenti ai fortei publice poate genera abuzuri nu poate fi
convertita - asa cum incearca autorii exceptiei - intr-un argument in
sustinerea neconstitutionalitatii reglementarii supuse controlului. Daca
impotriva unor eventuale abuzuri cel astfel vatamat are la dispozitie mijloace
si cai legale de riposta, renuntarea la posibilitatea recunoscuta executorului
de a apela la forta coercitiva a statului, ori conditionarea participarii
acesteia la executarea silita de un control prealabil (dificil daca nu chiar
imposibil de realizat, daca se are in vedere ca, de cele mai multe ori,
participarea agentilor fortei publice are un rol disuasiv si deci preventiv),
ar lipsi practic de continut insusi conceptul de executare silita, realizarea
dreptului fiind posibila doar in masura in care debitorul si-ar executa
obligatia de bunavoie.
Fata de obiectul de reglementare al normelor deduse controlului de
constitutionalitate, Curtea constata ca art. 49 alin. (1) si art. 55 alin. (2)
din Constitutie nu au relevanta in sustinerea exceptiei de
neconstitutionalitate.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, art. 11 alin. (1)
lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 373^2 si
art. 580^5 din Codul de procedura civila ridicata de Traian Enoiu Besliu si
Carmen Enoiu Besliu in Dosarul nr. 775/2005 al Tribunalului Brasov - Sectia
civila.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 18 octombrie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu